Prezentare de carte

                   Cuvântul suflet este, dacă este...

   Anul Dumitru Matcovschi a fost consemnat de Filiala Târgoviște printr-o Prezentare de carte, „Vremea pârgului... frântă, inima”, care s-a desfășurat la Liceul Teoretic de Arte Doina și Ion Aldea-Teodorovici cu participarea elevilor din cl.VII c în cadrul Clubului Să ne iubim țara.

   Profesoara de limbă română, doamna Frimu, i-a îndemnat pe copii, să ia cunoștință de biografia poetului și, la alegerea lor, să învețe pe de rost poezii din creația lui Dumitru Matcovschi.

    De remarcat, că bibliotecara liceului, doamna Bodaci, a ales cele câteva cărți, semnate de Dumitru Matcovschi, care se află pe raft, și le-a expus sub genericul Dumitru Matcovschi – pilon al demnității naționale.

    


Manifestare a început cu un splendid moment liric: versuri în lectura poetului, filmări din anul 1992, preluate din internet, imagini ale poetului din diferite perioade ale vieții sale, cât și cântecul Sărut, femeie, mâna ta în interpretarea lui Ion Aldea-Teodorovici, selectat de pe youtube.

    A urmat prezentarea cărții, editată de ULIM. Cartea este de format mic, are 120 pagini, pe coperta, penultima pagină, a fost tipărită fotografia poetului îngândurat, sub care a fost pus următorul text: 1997. Își anunță demisia de la revista Basarabia. Apare volumul Aici departe. În acest au fost incluse poezii scrise de Dumitru Matcovschi pe parcursul anilor 90: Satirele (douăsprezece la număr), poezii lirice, patriotice, poeziile Adio, poete și Poetul tânăr, dedicate lui Ion Vatamanu și Nicolae Costenco. Poeziile au fost scrise în anul 1993, anul morții acestor doi poeți, dragi și apropiați sufletului lui Dumitru Matcovschi.

    Prezentarea cărții a fost completată de un recital de poezie, susținut de elevii care-au participat la manifestare, iar doamna Frimu intervenea pe parcurs cu comentarii la creația poetului, cât și la biografia lui.

    Au fost citite pe de rost poeziile: Patria nu poate fi înclocuită cu nimic, Atentatul  (Victor), De ce nu știm să ne iubim părinții (Diana), Omule, e ce-ai tăcut? (Ion), Dăreiește-mi, Doamne, viața (Corina), Copilăria (Alina), Doar femeia (Andreea), Dăruiești, Doamne sfinte (Andrei), Inimă de mamă (Tudor), În numele ciolanului (Victor), Inima e mamă (Cezar).

   

În încheiere, s-a accentuat aupra faptului că Dumitru Matcovschi a contribuit substanțial prin poziția sa civică, luări de atitudine, publicistică, poezii la trezirea „din somn de moarte” a poporului nostru, la renașterea națională și spirituală, Dumitru Matcovschi fiind „un poet și om al cetății”, fiindcă a iubit până la sacrificiu acest pământ pe care l-a cântat în versuri nemuritoare, multe din ele i-au inspirat pe compozitori, cum ar fi Basarabie, Bucurați-vă, prieteni, Inima de mamă ș.a.

    Dimitru Matcovcshi (anul nașterii 1939) a decedat la 26 iunie 2013, fiind înmormântat în satul de baștină, Vadul-Rașcov, iar casa părintească, încă în timpul vieții, a fost transformată în muzeu.

    Activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă creativă, pe alocuri festivă, în care a fost prezent spiritul poetului, scriitorului, dramaturgului, marelui nostru patriot Dumitru Matcovschi.

      

Apără-mă, Frunză De Tei  de Dumitru Matcovschi

Apără-mă, frunză de tei,                            Ascunde-mă, frunză de soc,

te rog, mă apără:                                         te rog, mă ascunde

sălbatic duşmanii mei                                indivia-i cu noroc

tună şi scapără.                                           aici şi oriunde.

Păzeşte-mă, frunză de dud,                                     Alină-mă, frunză de nuc,

te rog, mă păzeşte:                                                   te rog, mă alină:

  prietenii m-au vândut                                                speranţele-au ars ca pe rug,

mol-do-ve-neş-te.                                                      ah, fără lumină

                              Loveşte-mă, frunză de măr

                              cu neîndurare:

                              am căutat adevăr

                              în trădare.

                                                                                                                                  Larisa Ungureanu