Concurs de erudiție: Ghicește țara!

 Sărbătoarea de finalizare a Clubului Micii europeni

 Astăzi, micii europeni, după perelinajul săvârșit prin Europa, și-au luat rămas bun în acest sezon estival de la clubul Micii europeni. Ultima ședință a fost deosebită, a cuprins: concursul de erudiție Ghicește țara!, o trecere în revistă a statelor comunitare (cu anul de intrare în UE, capitala), totalizări și premierea participanților. La această ședință, au asitat și doi dintre 

părinți.

Clubul Micii europeni i-a ajutat pe participanți să descopere alte tradiții, obiceiuri, să cunoască alte etnii, să însușească drapelele, capitatele statelor comunitare. Copiii în cadrul acestui club s-au destins, dialogând, memorizând lucruri noi, lecturând și desenând.

 Dar cel mai important, au reușit să Înțeleagă ce înseamnă Marea Familie Europeană, ce înseamnă stat membru/ stat comunitar.

Concurs de erudiţie

Cel mai bun ghid turistic 

Clubul de lectură Micii europeni

Pentru această ședință, copiii au avut temă pentru acasă: de pregătit o informaţie atractivă despre o ţară din Europa. Participanţii s-au străduit să prezinte inedit, cu cele mai curioase lucruri ţările europene. Cea mai frumoasă prezentare a avut-o Jangă Alex, elev în clasa a VI-a, Liceul Dante Alighieri (de altel, ca şi anul trecut, la concursul cu acelaşi titlul). Descrierea ţării Belgia a fost una creativă, atractivă, nu numai prin informaţia orală coerentă, fluidă, promtă, dar şi prin materialul ilustrativ  - un pliant, creat de Alex Jangă. O altă prezentare frumoasă, atractivă, făcută în baza amintirilor din călătoria în Grecia, a avut-o Eva Novac. Cu mult material didactic, hărți de contur, imagini, moneda națională, tichete de la tansportul public a fost  prezentarea Poloniei susținută de către Andreea Jangă.O prezentare nostimă a avut și Certan Andreea.

 

 Ceilalţi copiii, care s-au alipit astăzi grupului existent, i-au ascultat cu plăcere. La final, am repetat unele lucruri pentru a fi memorizate mai bine.

Oră de lectură

Mama trăiește...

În cadrul Programului de lectură Chișinăul citește o carte, la Centrul pentru Copii și Tineri Vatra s-a desfășurat o Oră de lectură din volumul Petale de mac de Mihail Curicheru, recomandată adolescenților.

Ora de lectură a început cu o scurtă prezentare a biografiei scriitorului-martir Mihail Curicheru, învățător, scriitor, publicist, arestat pe 22 iunie 1941 în urma unui denunț, semnat de secretarul sovietului sătesc din Strășeni, Petru Gheorghevici Sârcu, unde lucra ca învățător. Despre toate acesta s-a aflat mult mai târziu, când a fost posibil cercetarea dosarelor N.K.V.D. 

Volumul „Petale de mac” include articolul Un talent nimicit în floarea vârstei, semnat de jurnalistul Alexandru Donos și publicat în 1992 în paginile săptămânalului Literatura și Arta, care a cercetat amănunțit materialele legate de soarta scriitorului Mihail Curicheru (12.08.1910-24.08.1943), inclusiv și materialele din dosarul N.K.V.D.

Apariția volumului Petale de mac a fost posibilă datorită fiicei scriitorului, Elena Curicheru-Vatamanu. Sumarul cărții cuprinde fotografii cu imaginea scriitorului Mihail Curicheru, peisaje basarabene (scriitorul având și patima picturii), o poezie semnată de Ion Vatamanu Scriitor basarabean, un Cuvânt înainte de Elena Curicheru-Vatamanu, povestirile Petale de mac și Mama trăiește (varianta română și rusă), cât și fragmentul din romanul Fundul negru. Fragmentul poartă titlul de Măria sa, Destinul. La fel, în cuprins sunt incluse și articole publicistice, semnate de scriitor și publicate în revista Școala basarabeană.

Participanților la Ora de lectură le-a fost prezentat și materialul publicat în Florile dalbe, întitulat Un destin reîntors la vatră, semnat de Lica Movilă. Conținutul acestui material i-a interesat în mod special pe tineri. E vorba de lansarea volumului la biblioteca din Strășeni, localitatea de unde Mihail Curicheru a fost arestat și dus în Siberiile de gheață (Lagărul Taișet, regiunea Irkutsk).

Povestirea care a fost citită în cadrul Orei de lectură a fost Mama trăiește, care a impresionat asistența prin limbajul simplu, emoționant, cât și prin conținutul ei.

 

Larisa Ungureanu

Concurs de erudiție Animalul meu din ramă

Animalul meu din ramă

Condiția jocului cognitiv:

Curioșii au primit în prealabil rame decupate, ce trebuiau umplute cu o descriere despre un animal din sursele existente în bibliotecă (enciclopedii),  adică să selecteze o mică informație pe care apoi să o prezinte.

 

Discuţii-dezbateri

Micii europeni în călătorie imaginară prin Europa

La acestă ședință, copiii am făcut o trecere în revistă a unor țări europene, bunăoară, că

Spania este:

·         cel mai mare producător mondial de păpuși;

·         are cele mai multe castele, – despre ceva fără viitor, fără esență, se zice a face castele în Spania. 

·         copiii se culcă târziu în zilele de sărbătoare, fetiţele în rochii lungi, cu volane, şi în pantofi cu toc dansează pe străzi; 

·          

fetițele la prima lor comuniune poartă rochițe frumoase și scumpe identice celor de mireasă.

Portugalia

• garoafa roşie, floarea preferată;
• sărbătoarea Tabuleiros (a tăvilor), tinerele din Tomar poartă pe cap 30 de pâîni pe care le oferă sărăcilor.
• portughezii au descoperit umbrela în India, unde ea se folosea ca să apere de soare. Ei au adus-o în Europa, unde au adaptat-o, folosind material impermiabil.

Franța e renumită prin patiserie delicioasă  - cornulețe, brioșe, baghete;

• există mai mult de 400 soritmente de brânză.
• Francezii adoră brânzeturile cu miros puternic;
• Bagheta, pâinea preferată a francezilor;
• Contesa de Segur – scriitoare.

Germania

• există 1456 feluri de cârnaţi;
• de sărbătoarea berii la Munchen se beau 900 000 de litri de bere;
• în oraşul Nurenberg se fabrică cele mai frumoase jucării din lume;
• Albert Einstein, savant ce a descoperit teoria relativității;
• celebra maşină germană Mercedes poartă numele unei fetiţe de 9 ani.

Luxemburg

• cea mai mică țară din uniunea Europeană;
• pentru a-i îndemna să fie economi, copiilor li se oferă de mici o pușculiță. De Anul Nou, cei mari au grijă să o umple. Mai târziu, banii pentru copii merg într-un cont în bancă.

Finlanda

• iarna durează mai mult decât cele 4 anotimpuri;
• iarna, doar spărgătoarele de gheață reușesc să-și croiască drum pe marea înghețată;
• copiilor fiinlandezi le place mult să citească;
• cărțile preferate sânt cele cu familia Moumine, scrise și ilustrate de Tove Jansson;
• nu există duminică adevărată fără saună.   

Toate acestea fiind descoperite prin lectură, joc, exerciții de creație.

Liliana Juc

Expoziție virtuală

Nemurirea Domnitorului

În fiecare an, pe 2 iulie, simțim, probabil, ceea ce a simțit toată Moldova de la 1504 încoace: o mare durere. Moartea lui Ștefan cel Mare a marcat profund poporul nostru. Candela de la mormântul său de la mănăstirea Putna, din ziua când a fost îngropat, arde zi și noapte în semn de adâncă pioșenie față de cel mai Mare Domnitor pe care l-a avut  Moldova. Legende, cântece, romane, studii, filme, spectacole, monumente, picturi, broderii, medalii comemorative – toate acestea vin să înveșnicească imaginea Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. În memoria colectivă, Ștefan cel Mare este viu, adică, Nemuritor.

În fiecare an, Filiala Târgoviște organizează manifestări în această zi. De această dată vine cu o activitate inedită: o expoziție virtuală în care sunt expuse creații literare scrise de-a lungul anilor  - romane, poezii, picturi, în care personajul central este legendarul Domnitor Ștefan cel Mare, cum ar fi: Frații Jderi și Viața lui Ștefan cel Mare de Mihail Sadoveanu, poemul istoric Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri, balada Ștefan cel Mare înaintea cetății Neamțului de Gheorghe Asachi, poemul Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu, Biserica Albă de Ion Druță ș.a., picturi cu imaginea lui Ștefan cel Mare, fotografia monumentului lui Ștefan cel Mare din Chișinău, autor  - sculptorul A. Plămădeală, o imagine din filmul artistic Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 în regia lui Mircea Drăgan (România, 1975), în rolul lui Ștefan cel Mare – actorul Gheorghe Cozorici. Imaginile se derulează pe fonul cântecului Când a fost să moară Ștefan, interpretat de ansamblul etno-folcloric Ștefan Vodă.

Larisa Ungureanu

Discuții/dezbateri

Clubul Curioșii
Recordurile animalelor

Participanților de la clubul Curioșii le plac curiozități despre animale, deaceea am admirat, lecturat selectiv din cartea Recordurile animalelor.  

 

Spre interesul participanților am descoperit:

cel mai rezistent mamifer – lupul;

cel mai rapid animal – șoimul călător;

cel mai lent – limaxul;

cel mai ingenios animal – cimpanzeul;

cel mai complex limbaj animal – balena cu cocoașă

·         cele mai lungi mustăţi – tigrul;

·         cele mai vaste/ înalte construcţii din lumea animală – castorul;

·         cel mai longeviv animal – țestoasa uriașă;

·         cea mai scurtă viață – efemerele;

·         cel mai bun săritor în lungime – cangurul;

·         cea mai bună vedere – acvila de munte;

·         cele mai mari pânze – păianjenul țesetor;

·         cel mai zgomotos animal – maimuța urlătoare;

·         cel mai fin simț olfactiv – fluturele de mătase;

• cel mai viu colorit – broasca dendrobată;
• cele mai multe ouă depuse – peștele-lună;
• cea mai mare capacitate de regenerare a corpului – steaua-de-mare;
• cele mai înalte construcții din lumea animală – termitele;
• etc.

                                                                                                                         Liliana Juc

Expoziţie virtuală

511 ani de la moartea domnitorului

Ştefan cel Mare şi Sfânt

      Astăzi se împlinesc 511 ani de la moartea marelui domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt.

      Ştefan cel Mare a deschis în istoria poporului român una dintre cele mai strălucite pagini de la întemeierea statelor medievale. Pe durata domniei sale, acesta a făcut din Moldova una dintre cele mai importante puteri din Europa.

        Marele Voievod a domnit 47 de ani, luptând neînfricat pentru apărarea hotarelor ţării şi a creştinătăţii, făcând milostenie, ctitorind numeroase biserici şi mănăstiri, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, precum şi la Sfântul Munte Athos.

       Această perioadă a fost marcată de numeroase bătălii: cu ungurii la Baia (1467), cu tătarii la Lipnic (1469), cu polonii la Codrii Cosminului (1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui (1475), Războieni (1476), Cătlăbuga (1485) şi Scheia (1486).

Clubul de lectură Micii europeni

 (grupul de vîrstă 7 – 10 ani)

Scopul:  motivarea lecturii şi promovarea imaginii bibliotecii în comunitate.

Obiective generale: valorificarea cărții și lecturii; promovarea valorilor europene.

Obiective operaționale: aplicarea tehnicilor activ-participative, jocurilor.

Periodicitate: în fiece zi de miercuri a lunii iunie şi iulie, orele 12.00.

 Retrospectivă

 In cadrul acestui club, pe parcursul a cinci ani, Micii europeni au travesat  file din istoria Europei, au descoperit ce înseamnă Marea Familie Europeană (UE), au aflat multe lucruri din istoria, tradiţiile şi obiceiurile ţărilor europene. Croaziera a început din oraşul Roma, apoi au urmat Grecia, Paris, Londra, Spania, Norvegia şi Veneţia. Participanţii au descoperit punctele de atracţie turistică - Colosseumul, Circus Maximus, Bazilica Sf. Petru (or. Roma), antica Acropole, mănăstirile suspendate din Grecia, ceasul clopot Big-Ben (or.Londra), biserica Sagrada Familia, oraşul Barselona (Spania), Turnul Effel (Paris), Veneţia - oraş plutitor etc. Micii europeni  au călcat pe urmele împăraţilor şi papilor, au descoperit de ce Grecia e leagănul Democraţiei, Roma - cetate eternă, Paris - perla de pe Sena, Norvegia - regatul  fiordurilor, care e cea mai frumoasă stradă din lume, care e patria muzicii flamenco, au aflat numele inginerului Turnului Effel   etc.

Clubul de lectură Micii europeni  se axează pe lectură, ea fiind completată de jocuri intirecative, teste haioase, desen, înscenări.

 Volumele de referinţă sânt Enciclopedia Micii europeni; colecţia În jurul lumii.

 

 Copiilor le place să descopere ce fac cei de vârsta lor: ce bomboane le plac, ce monstruleți îi sperie, ce jocuri au, ce mănâncă la micul dejun, ce obiceiuri au, ce sărbători etc., mai ales, că toate acestea sânt povestite prin prisma copilului.

Liliana Juc