Discuție /dezbatere

Sete de cultură

Discuția / dezbatere s-a desfășurat în cadrul Clubului Tinerii la bibliotecă. Au participat elevi din clasele a VII, a VIII de la Liceul Teoretic Dante Alighieri.

Ce rol are cultura în viața tinerilor contemporani? Cum se definește noțiunea de cultură? Ce înseamnă cultură națională și ce înseamnă cultură europeană? Care este diferența dinte cultură și civilizație? În jurul acestor și a altor întrebări care au apărut pe parcurs (cultura vestimentației, cultura comunicării) am discutat pe parcursul activității desfășurate într-un mediu plăcut, căci eram înconjurați de rafturi de cărți. Nu întâmplător am ales și câteva cărți, pe care, în timpul discuției, le-am prezentat elevilor. E vorba de: Fereastra dinspre mare. Antologie de poezie contemporană, în care au fost incluși poeți din România cu date bio-bibliografice, Mihai Eminescu. Proze. Făt-Frumos din lacrimă; Sărmanul Dionis; La aniversară; Cezara; Geniu pustiu; Avatarii faraonului Tla; Victor Eftimiu. Teatru. Înșir-te, mărgărite; Cocoșul negru; Omul care a văzut moartea.

Împreună am definit noțiunea de cultură, care înseamnă o totalitate de creații materiale și spirituale a unui popor. Elevii au adus exemple concludente de creații literare valoroase, de monumente de arhitectură, picturi devenite celebre, cum ar fi cele ale lui Mihai Grecu, Igor Vieru, Valentina Rusu-Ciobanu, exemple de spectacole de teatru etc.

Ideea acestei discuții / dezbateri este că un tânăr contemporan trebuie să fie cult, începând de la comportament, de la ținuta vestimentară, limbaj și pâna la a avea interesul să cunoască viața culturală a localității în care trăiește, a țării sale, cât și a altor țări.

Larisa Ungureanu

Discuție / dezbatere

Vrem un mediu ambiant curat

 Discuția / dezbatere s-a desfășurat în cadrul Clubului ecologic Terra – planeta noastră. Au participat liceeni din clasele a Vi-a, a VII-a de la Liceul Teoretic Dante Alighieri. Toți participanții au recunoscut că trăim într-un mediu ambiant poluat care degradează pe zi ce trece, iar în Chișinău „ne confruntăm și cu murdăria de pe străzi, din transportul public, cu gunoiști în jurul cărora e un adevărat dezastru”, cum a menționat unul din participanții la discuție. „A cui este vina?” am întrebat eu. Aici a urmat o clipă de liniște. Și pe bună dreptate! Fiindcă nu există o persoană concretă care poate fi învinuită sau o organizație, sau toți locuitorii orașului Chișinău. A trebuit că facem trimitere la unele țări europene, unde curățenia este o calitate națională, cum ar fi Austria, Elveția, Germania.

Împreună am formulat câteva noțiuni care duc la degradarea mediului ambiant în orașul Chișinău: nepăsarea, lipsa de educație ecologică a cetățenilor, lipsa unui personal calificat care să aibă grijă de curățenia locurilor publice, lipsa coșurilor de colectare a gunoiului ș.a. Și tot împreună am formulat câtva calități pe care trebuie să le aibă locuitorii orașului nostru pentru a avea un mediu ambiant plăcut: educația ecologică a fiecărui cetățean, începând de la primii ani de viață, discuții la tema mediului ambiant: exemple pozitive – exemple negative, implicarea presei, radio, tv prin crearea emisiunilor cu caracter ecologic, plasarea panourior publicitare la locuri vizibile care să trezească la cetățeni dorința de a păstra curățenia, promovarea în familie, la școală a ideii de mediu ambiant curat care să protejeze populația și să creeze o viață frumoasă, implicarea activă a consiliului municipal, altor factori de decizie din oraș, cât și a organizațiilor neguvernamentle ecologice la ridicarea nivelului de resposbalitate civică pentru un mediu ambiant curat și plăcut, iar instalarea plăcuțelor „Păstrați curățenia!” să devină o realitate și nu doar o dorință.

Cu toții ne dorim trotuare curate, șosele asfaltate și spălate, curți frumos amenajate, parcuri și locuri de odihnă în care să ne simțim bine. „Pentru asta trebuie să muncim cu toții!” „Vrem un mediu ambiant curat!” Cu aceste cuvinte s-a încheiat discuția de azi.

Larisa Ungureanu

Expoziție virtuală

Oră de lectură

Citim Eminescu

De ziua nașterii Poetului Național, Filiala Târgoviște a participat la o frumoasă inițiativă propusă de BM „B.P. Hasdeu” și care se desfășoră al doilea an, întitulată Citim Eminescu. O zi întreagă a fost consacrată lui Mihai Eminescu. Șiruri de oameni - elevi, poeți, bibliotecari, profesori, actori, savanți, oamnei simpli, admiratori ai operei lui Eminescu, s-au îndreptat spre inima Chișinăului, unde se află Seciul Central al Bibliotecii Municipale. Comunitatea chișinăueană a venit cu : recitaluri de poezii, comunicări, analize, impresii, cântece pe versurile poetului.

Filiala Târgoviște a mers cu un grup de adolescenți de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte Ion și Doina Aldea-Teodorovici, elevi din clasa teatrală, însoțiți de profesoara de limbă română Silvia Frimu și bibliotecara Olga Bodaci. Doamna Silvia a cântat romanța De ce nu-mi vii?, Gușan Victor, elev, a venit cu o comunicare despre Destinul poetului Mihai Eminescu, Bot Djesica, elevă, a cântat și ea o romanță -  Pe lângă plopii fără soț, Suhoveeva Alexandra, o altă elevă, a spus poezia Codrule, codruțule, adică, fiecare adolescent sau profesor a ales în această zi de sărbătoare, fiindcă se sărbătorea concomitent și Ziua Culturii Naționale, din creația lui Eminescu ceea ce crede că este mai frumos, mai valoros și mai apropiat sufletului în speranța, că și auditoriul select care a fost prezent în acea zi la Sediul Central al BM „B.P. Hasdeu” a știut să aprecieze evoluția tuturor celor care au găsit timp, au dat dovadă de dragoste pentru opera Marelui Poet.

 

Larisa Ungureanu

Expozitie

Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.

Carte de Crăciun este o carte ce se află în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi filiale ei din Chişinău. Această carte are informaţii vaste despre semnificaţia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. Coordonatoarea cărţii oferă informaţii despre semnificaţia Sărbătorii Naşterea Domnului, Crăciunul în alte ţări, Crăciunul Ianus, cultul diferitor zei, impunerea Crăciunului ca sărbătoare creştină, mozaicul religiilor, istoria calendarului, simbolurile de crăciun, Sfîntul Nicolae, ce repezintă bradul, legenda ghirlandelor, vîscul, superstiţiile legate de sărbătoarea Crăciunului în diverse ţări, Crăciunul şi Anul Nou în jurul lumii, dr şi neuitatele colinde.
În filele cărţii sunt incluse colinde în limbile română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, engleză, germană, ebraică, suedeză, norvegiană.
La finalul cărţii sunt incluse versuri de scriitori români Lirism de iarnă: Fecioara Maria de D. Bolintineanu, La gura sobei de V. Alecsandri, Prier şi fata iernii de V. Alecsandri, Pomul Crăciunului de G. Coşbuc, Fulg de N. Labiş etc.; File desprinse dintr-un caiet cu proză ninsă: Strofe pentru zăpadă (poem în proză) de Ion Minulescu, Iubita de zăpadă (poem în proză) de Ion Pillat, Poemul de iarnă de Nichita Stănescu.
Iar în final – Reţete tradiţionale româneşti specifice sărbătorilor de iarnă.

Colac, Tudor. Sorcove de lumină: Consemnări, articole şi studii etnofolclorice. – Chişinău : Litera, 2001. – 248 p.

Datinele strămoşeşti sunt cele pe care se bazează continuitatea neamului. Cartea domnului Tudor Colac reflectă diverse articole vizavi de diverese obiceiuri tradiţionale. Şi cum pe noi ne interesează doar sărbătorile de iarnă, în primul capitol Bună dimineaţa, An Nou! este destinat obiceiurilor şi tradiţiilor.







Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare. – Chişinău : Ştiinţa, 2008. – 440 p.

În această carte, autorul are un capitol destinat sărbătorilor de iarnă Datinile de Crăciun şi Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos, unde vorbeşte despre tradiţiile populare din Basarabia, influenţa regimului rus, mai tîrziu sovietic asupra tradiţiilor româneşti din regiune. Petre V. Ştefănucă mai vorbeşte şi despre obiceiuri di zonă, precum colindatul, „Schimbul lichiilor” sau „Cu lichiiu”, obiceiul „Cu steaua”, localităţile unde se umblă cu Steaua şi cu Luceafărul, cum se formează grupele de colindători în dependenţă şi de obicei.
La fel, sunt descrise şi obiceiurile de Anul Nou, „unde copii umblă cu Pluguşorul în ziua de Ajunul de Anul Nou, după-amiază. În ziua de Anul Nou, dimineaţa, flăcăii umblă cu Semănatul. Cămăraşul mare se duce la fetele alese. Cînd intră în casă, spune:
„Să vă śie de bine
Sîntu Vasile!
Sănătate Noului
Şi la anul cu sănătate!
Să crească grîiele,
Şi mălaiele
Şi popuşoaiele!”
Alt obicei e malanca, căluţul, hurdughia, trecerea la majorat. Autorul descrie aceste obiceiuri.
Colindele româneşti au suferit puternice influenţe din partea colindelor ucrainene. Se colindă curent şi astăzi în două limbi: româneşte şi ucraineşte în următoarele sate: Chiţcani, Copanca, Leontina, Corcmaz, Tudora (mai rar) şi Palanca. Aici sunt incluse cîteva colinde, avînd şi notele muzicale.



Sărbători şi obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român : în 4 vol.

Volumul I : Oltenia. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2001. – 398 p.În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Oltenia.
Volumul II : Banat, Crişana, Maramureş. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2002. – 320 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din regiunile menţionate.
Volumul III : Transilvania. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2003. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Transilvania.
Volumul IV : Moldova. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2004. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Moldova.


Cristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri... – Bucureşti : Editura OSCAR PRINT, 2007. – 369 p.

Autoarea a inclus aici diverse sărbători, inclusiv Tradiţii de Anul Nou, Sărbătoarea Crăciunului, Colinde, colinde.
În capitolul Tradiţii de Anul Nou sunt incluse semnificaţiile anului nou.
În capitolul Sărbătoarea Crăciunului, autoarea vorbeşte despre rădăcinile tradiţiei, asimilarea Cultului Soarelui în sărbătoarea creştină a Crăciunului, Sărbătoarea solstiţiului de iarnă, denumită în spaţiul germanic „Julfest”, etimologia cuvîntului Crăciiun, precum şi personajul reprezentativ al Crăciunului, legende populare româneşti depsre Moş Crăciun, pomul de Crăciun, diferite modalităţi de sărbătorile a Crăciunului, oracolul de răciun.
Capitolul Colinde, colinde unde se vorbeşte despre tradiţia şi importanţa colindei,cîntece de Crăciun înscrise în repertoriul internaţional, cîntecele ce au făcut ocol lumii pentru a proslăvi Naşterea Mîntuitorului.


Hasdeu, B. P. Folcloristica. În 2 vol. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.

„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu.
În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).

Folclor moldovenesc / alc. şi îngrij.: M. G. Sabina, I. D. Ciobanu. – Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1956. – 518 p.
Folclorul este cultura fiecărui popor în parte, unde prin creaţia orală care s-a transmis din generaţie în generaţie, ţine aprins spiritul viu al naţiunii, acesta făcînd ca fiecare popor să fie distinc în felul său.
Astfel, folclorul, adică poveşti, balade, proverbe, zicători, cîntece şi îndeobşte toată poezia orală, în acel ocean, unde se găsesc trăsăturike adînc naţionale ale norodului afirmă alcătuitorii şi îngrijitorii ediţiei.
Unul din compartimentele cărţii este destinat Urăturilor şi colindelor, culese din folclorul moldovenesc. Aici este inclusă o urare care are cinci variante, Pluguşorul, Voinicul Ştefan şi leul, Săracul şi bogatul, Colindă şi Doi fii la părinţi. La finalul fiecărei urături sau colinde este indicat localitatea de unde a fost culeasă.


Anul Nou la uşă bate : scenete de iarnă pentru copii ale scriitorilor români din Basarabia. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 80 p.

Cartea include zece scenete a poeţilor din Republica Moldova: moş Crăciun îşi scoate barba de Liviu Deleanu, Nedumeririle lui Tîndală în prima zi a Anului Nou de Iulian Filip, Piticii de Vitalie Filip, Moş Crăciun şi Talpa Iadului de Lidia Hlib, Toiagul lui Moş Crăciun de Ştefan Melnic, Palma fermecată de Valentina Roşca, Ţurţuricade Nicolae Rusu, fragment din piesa Această copilărie îndepărtată de Serafim Saca, O întîmplare de Anul Nou de Tituş Ştirbu, Creştea în pădure un brad de Tituş Ştirbu.
Aceste zece scenete sunt destinate copiiilor de vărstă preşcolară, dar şi celor din învăţămîntul primar, unde pot să utilizeze aceste lucrări pentru organizarea diferitor manifestări datorate sărbătorilor de iarnă.


Miloşescu, Pantelimon. Datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou. – Bucureşti : Editura pentru turism, 1990. – 95 p.

Amintirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu trezeşte în fiecare om conştiinţa originii noastre divine. Naşterea Domnului e vestită prin colindele din ajunul Crăciunului, pline de semnificaţie. Datinile de Crăciun sau An Nou dieră de la popor la popor, ba chiar şi în sînul aceluiaşi popor.
În acest context, autorul menţionează în această carte desore istoricul datinilor de Crăciun şi Anul Nou, Colinde, obiceiurile poporului român, cum ar fi Capra, Pluguşorul , Sorcova, semnificaţia Pomului de Crăciun, Steaua.
Această carte o puteţi consulta şi la filiala Transilvania (bd. Mircea cel Bătrîn, 7 tel.331143).


Sărbători fericite! : antologie de conferinţe radiofonice din Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune. – Bucureşti : Societatea Română de Radiodifuziune.

Vol. I : 1932-1935. – 1999. – 345 p.
Această carte este o antologie de conferinţe radiofonice din arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, care au avut loc în anii 1932-1935. Sunt interviurile diferitor personalităţi române, care vorbesc despre sărbătorile de iarnă, tradiţiile, darurile de Crăciun, magia Anului Nou etc.






Granaci, Lidia. Sărbători, obiceiuri, tradiţii : activităţi extracuare. Ghid pentru cadrele didactice. – Chişinău : Epigraf, 2006. – 176 p.

Prezenta lucrare se adresează cadrelor didacţite, studenţilor de la facultăţile de pedagogie, elevilor de la colegiile pedagogice. Lucrarea este constituită din patru compartimente. Două din ele se referă la sărbători, obiceiuri şi tradiţii, respectiv scenarii pentru activităţi educative. Astfel, se vorbeşte despre sărbătorile de iarnă (Moş Ajun, Moş Crăciun, Naşterea Domnului sau Crăciunul, Anul Nou, dar şi despre Sfîntul Nicolae). În cel de-al treilea capitol sunt scenarii pentru activităţi educative şi este un scenariu pentru matineul Sărbătoarea de Crăciun. În cel de-al patrulea capitol sunt două poezii Moş Crăciun scrisă de Grigore Vieru şi Să trăiţi, să-nfloriţi care au fost puse pe note muzicale şi pot fi foarte bune pentru activităţile extraşcolare.



Radu, Daria. Clopoţelul de argint. – Chişinău : Făt-Frumos, 1994. – 171 p.

Daria Radu este bine-cunoscută în rîndurile copiilor prin faptul că compune muzică pe versurile poeţilor. În această carte sunt cîteva poezii cu specificul sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: Ce visezi, brăduţule?, Barba lui Moş Crăciun, Căpriţa de Anul Nou, Tot pe drum, Moşul bun la noi în tindă, Eu sunt mare, Cu semănatul. Aceste versuri au fost puse pe note de Daria Radu.




Radu, Daria. Darul de Crăciun. – Chişinău : Grafema Libris, 2009. – 76 p.

În aceată carte sunt incluse notele muzicale ale poeziilor diferitor autori români: Crăciunul (versuri de Raisa Plăieşu), Colind (versuri de Ion Gherghiţă), Colind de iarnă (versuri de Arcadie Suceveanu), Căpriţa de Anul Nou (versuri de Iulian Filip), Cu semănatul (versuri de Iulian Filip), Moş Crăciun (versuri de Daria Radu), Moş Crăciun (versuri de Iulian Filip), Anul Nou (versuri de Ştefan Melnic), Pluguşorul (versuri populare), Pentru voi, copii (Versuri de Elena Nicolaide), Vine Anul Nou (versuri de Arcadie Suceveanu).



Poezii din desaga lui Moş Crăciun. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 79 p.

Este o carte de versuri alcătuite de poeţi basarabeni şi care au fost selectate şi adunate într-o carte pentru sărbătorile de iarnă. Sunt poezii despre Moş Crăciun, brad, iarnă. Este o ediţie ilustrată.