CARTEA ESTE MODUL NOSTRU DE A DĂINUI ȘI OGLINDA MÂNTUIRII OMENEȘTI (Lidia Kulikovski)

понедельник, 15 августа 2016 г.

         

          Biblioteca Tărgoviște  își întâmpină cu drag oaspeții

  Pe data de 15 august biblioteca Târgoviște a  fost vizitată de un grup de 35 de bibliotecari din raionul Hâncești, fiind ghidați de doamna Elena Butucel, prim - vice director  al BM B. P. Hasdeu.Colegii bibliotecari au făcut o excursie prin bibliotecă unde au admirat spațiile largi și renovate, iar directorul, doamna Ludmila Gajos le-a vorbit despre  serviciile bibliotecii.

четверг, 9 июня 2016 г.

Program estival

Clubul de lectură Micii europeni
(grupul de vîrstă 7 – 10 ani)
Scopul:  motivarea lecturii şi promovarea imaginii bibliotecii în comunitate.
Obiective generale: valorificarea cărţii, lecturii; promovarea valorilor europene.
Obiective operaţionale: aplicarea tehnicilor activ-participative, jocurilor.
Periodicitate: în fiece zi de miercuri a lunii iunie şi iulieorele 12.00.



In cadrul acestui club, pe parcursul a cinci ani, Micii europeni travesează file din istoria Europei, descoperă ce înseamnă Marea Familie Europeană (UE), află multe lucruri despre tradiţiile şi obiceiurile ţărilor europene. Croaziera a început (în 2010). Itinerarul de călătorie imaginară variază de la an la an. Descoperirea bogăţiilor spirituale din diverse tradiţii, apropierea de valorile europene, cunoaşterea identităţii şi farmecului fiecărui dintre cele 28 state membre, desemnează obiectivele acestui club. În cadrul lui, participanţii descoperă lucruri inedite, cu titlu ilustrativ:

·         drapelul cărei ţări este inspirat din culorile rândunicii? (Estonia)

·     unde se află cea mai mare fabrică de păpuşi? (Spania)
·      în ce ţară copii citesc cel mai mult? (Finlanda)
·      ce s-a întîmplat cu statuia preferată a danezilor Mica Sirenă?
·        
Copiilor le place să descopere ce fac cei de vârsta lor: ce bomboane le plac, ce monstruleţi îi sperie, ce jocuri au, ce mănâncă la micul dejun, ce obiceiuri au, ce sărbători etc., mai ales, că toate acestea sânt povestite prin prisma copilului. Membrii Clubului de lectură descoperă universul Europei într-un mod interactiv, incitant, cu titlu de argument, conversaţia tematică este urmată de lectura-informaţie, lectura-curiozitate, lectura-cultură – şi activităţi practice precum – amplasarea autocolantelor cu steaguri pe hartă, organizarea jocurilor de creativitate. Impresiile acumulate sânt transmise prin desen, creionul şi hârtia fiind pe post de aparat de fotografiat. La ultimele şedinţe, fiecare participant prezintă coechipierilor săi câte o ţară din Europa care nu s-a înscris în itinerarul nostru imaginar.  Expediţile virtuale ale clubului Micii europeni reprezintă o îmbinare de excepţie dintre utilitate, noutate şi distracţie, diversitatea tipurilor de lectură, fiind procedeul de bază. Extensiunea practică a clubului este următoarea: integrarea informaţiei asimilate în contextul şcolar şi în viaţa practică, altfel spus, în cazul unor călătorii nu imaginare, ci reale prin Europa.
Clubul de lectură Micii europeni  se axează pe lectură, ea fiind completată de jocuri intirecative, teste haioase, desen, înscenări, concursurile Cel mai bun ghid turistic!, Cel mai frumos drapel! Ultima şedinţă din fiece an cuprinde: concursul de erudiţie Ghiceşte ţara!, o trecere în revistă a statelor comunitare (cu anul de intrare în UE, capitala), totalizări şi premierea participanţilor.

 Impact: Clubul Micii europeni i-a ajutat pe participanţi să descopere alte tradiţii, obiceiuri, să cunoască alte etnii, să însuşească drapelele, capitatele statelor comunitare. Copiii în cadrul acestui club s-au destins, dialogând, memorizând lucruri noi, lecturând şi desenând. Dar cel mai important, au reuşit să Înţeleagă ce înseamnă Marea Familie Europeană, ce însemnă stat membru/ stat comunitar.

среда, 30 марта 2016 г.

Prezentare de carte


Arta refigii sau un „summum al posibilităților expresive”

Arta refugii. O copilărie transilvană de Paul Goma a fost recomandată cititorilor în cadrul  Proghramul de lectură Chișinăul citește.
Prezentarea cărții a avut loc la Liceul Teoretic cu Profil de Arte Ion și Doina Aldea-Teodorovici, în clasa X, unde profesoară de limba română, doamna Silvia Frimu, este prietena Filialei Târgoviște, dar și a BM „B.P. Hasdeu”.
„Trebuie să recunosc, elevii nu știu mare lucru despre Paul Goma. În manuale nu se scrie. Știu că este o personalitate marcantă a literaturii române, originar din Basarabia. Este autorul a numeroase cărți, a locuit și mai locuiește în Franța, dar lucrurile astea trebuie să le cunoască și elevii. Cred că prin această prezentare de carte ei vor afla mult mai mult despre Paul Goma”.
Am zâmbit la gândul că printr-o prezentare de carte trebuie să le spun elevilor mult mai mult și să găsesc modalitatea de a-i face să citească acest roman, Arta refugii, cât și alte cărți, semnate de Paul Goma, care se află în fondul Filialei Târgoviște.
Am afișat pe tablă câteva foi care-i informau pe elevi că activitatea de azi e legată de Programul de lectură Chișinăul citește și că acest roman, scris de Paul Goma (am afișat și portretul scriitorului) este recomandat persoanelor mature, dar cu ușurință poate fi citit și de un adolescent de 17 -18 ani, datorită stilului său și a „poveștilor” din copilăria transilvană a autorului, care începe cu re-fuga, adică cu refugiul, cu mutatul dintr-un loc în altul. Să vedem, le-am zis, căte titluri de „mutat” are romanul: Ne mutăm, Ne-am mutat, Iar ne mutăm, Ne re-refugiem, Iar ne mutăm, Și încă ne mutăm, Și iarăși, iarăși, Ne re-mutăm – dacă n-am fost repatriați și tot așa. O copilărie tulburătoare, descrisă la vârsta maturității de un condeier care face adevărate minuni cu frazele, cu titlurile, cu amintirile, pe care ni le re-dă, ni le „dăruiește”, ca să știm și noi ce-a însemnat să duci dorul Manei viața toată și să fii basarabean re-fugiat.
Capitolul VI, întitulat În gară, de exemplu, are 12 subcapitole, unsprezece din ele se întitulează Să nu plângi, cel de al doisprezecelea – Nu plâng!
Paul Goma a împlinit vârsta de 80 de ani (s-a născut în 1935 în Mana, Vatici, județul Orhei, Regatul României, cum scrie în Biografia sa, în familia unor învățători, sunt copil de „cadru didactic”)). În urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România. Din tinerețe s-a arătat a fi un spirit rebel, a fost arestat de securitate, persecutat, a făcut și închisoare corecțională la Jilava și Gherla. A debutat cu romanul Ostinato, dar lucrarea a apărut trunchiată, ceea ce l-a nemulțumit pe autor. Mai apoi a expediat manuscrisul în Occident și în 1971 a apărut în limba germană romanul Ostinato în variantă deplină.La salonul de carte avea titulatura de „carte interzisă în România”.
În 1977 familiei Goma i-a fost retrasă cetățenia română, fiind expulzați cu toții în Franța ca apatrizi.
Paul Goma și-a continuat munca de creație, spiritul său combativ fiind mereu cu „ochii” pe tot ce se întâmplă în jur.Este cel mai cunoscut disident din timpul României comuniste și așa a rămas și în prezent, dar și unul din cei mai cunoscuți scriitori postbelici.
Arta refugii. O copilărie transilvană a apărut în 1990. Până în prezent a susținut patru ediții. Flori Bărbulescu consideră că „asemeni Artei Fugii a lui J.S.Bach, textul lui Paul Goma reprezintă un summum al posibilităților expresive, glisând între trecutul idilic și prezentul necruțător, între fantasme și reverii,  într-un timp al alertei”.
Sper că prezentarea romanului lui Paul Goma a trezit interesul și curiozitatea elevilor care, negreșit, vor dori să afle ce e cu această „copilărie transilvană”.

 Larisa Ungureanu

четверг, 24 марта 2016 г.

Discuție / dezbatere



 
„Lilya -4 – ever ”: soarta adolescentelor traficate

Discuția / dezbaterea s-a făcut în prezența elevelor de la Școala Profesională nr. 2, care au venit însoțite de pedagogul social, doamna Liliana Marinescu. Vârsta elevelor prezente la manifestare era între 16 – 18 ani.
Soarta adolescenților traficate este o temă de discuție, care implică mai mulți factori: informaționali, vizuali, relatări al persoanelor care au fost traficate.
Noi am ales modalitatea de a viziona filmul Lilya 4 – ever, realizat în anul 2000 de regizorul suedez Lukas Moodison, care și-a concentrat atenția asupra adolescentelor traficate în țările nordice, în special, Suedia, aduse din ex- Uniunea Sovietică. Deci, regizorul a venit în Republicile Baltice (deși locul acțiunii în film nu se specifică, dar la conferința de presă care a avut-o în Chișinău, unde a fost proiectat filmul Lilya 4 – ever, regizorul a spus că s-a documentat anume în acest spațiu).
Despre traficul de ființe umane a început să se vorbească și la noi pe parcursul anilor 2000. Din păcate, cu excepția unui roman și a unor interviuri cu 24 de femei traficate, a unor spoturi publicitare, reportaje sporadice la tv, nu avem prea mult material local, care să confirme acest flagel social. Sunt câteva ong-uri, care și-a pus scopul să atenționeze populația asupra traficului de ființe umane, dar cea mai importantă organizație este Centrul Internațional „La Strada”, care are filială și la Chișinău. De regulă,ținta traficanților sunt adolescentele din familiile vulnerabile, femeile rămase fără locuri de muncă, dar și copiii.
Am început discuția cu informație despre realizatorii filmului – regizorul Lukas Moodison, premiat la multe festivaluri și cu alte filme, dar , mai ales, cu Lilya 4 -ever, interpreta rolului Lilyei, actrița de origine rusă Oxaba Akinșina, care avea la etapa filmării în jur de 18 ani, dar déjà era un nume cunoscut în cinematografie. Marea majoritate a interpreților sunt din spațiul ex-sovietic, cu unele excepții, unde acțiunea se desfășoară pe teritoriul Suediei, căci acolo a nimerit credula și inocenta Lilya, având certitudinea că-și va găsi fericirea. Desigur, i s-a „sugerat”, și a făcut-o un tânăr, Andrei (nume fals cum s-a constatat), care s-a dat drept „binefăcător” și de care Lilya se legase sufletește.
De fapt, acestea sunt căile pe care le parcurg persoanele traficate, mai ales adolescentele. Pe un panou au fost expuse și unele imagini din film.
Vizionarea filmului Lilya 4 – ever (în traducere - Lilya pentru totdeauna) a trezit compasiunea tinerelor față de soarta tragică a acestei adolescente frumoase, mărinimoase, o fată care ar fi trebuit să trăiască mult și să aibă o viață frumoasă. Dar… A fost traficată, iar aceasta înseamnă distrugerea personalității, distrugerea vieții, fiindcă persoana traficată nu mai are drepturi, ea este considerată marfă.
În urma vizionării filmului, care le-a emoționat profund pe tinere, au urmat comentarii, sfaturi utile, dat fiind că marea majoritate din ele și-au exprimat dorința că vor să plece peste hotare.
A circula liber este un drept, doar că trebuie să fie atente să nu nimerească în plasa traficanților, care promit câștiguri fabuloase, dar țin în secret țara de destinație, orașul, locul de muncă și ca un gest de „mărinimie” achită toate cheltuielile – de drum, cazare, mâncare, îmbrăcăminte, sunt foarte atenți și promit multe...
Filmul Lilya 4 – ever este un exemplu concludent despre soarta adolescentelor traficate.

Larisa Ungureanu

понедельник, 21 марта 2016 г.

Oră de lectură



Poezia este însăși sensul vieții!
De Ziua Internațională a Poeziei, Filiala Târgoviște a organizat o activitate în parteneriat cu Școala Profesională nr.2 o Oră de lecturăPoezia e însăși sensul vieții!” în cadrul Clubului Tinerii la bibliotecă, scopul principal fiind susținerea creației poeților începători. Aceștia, de fapt, acestea, au fost două tinere eleve, care-și fac studiile la Școala Profesională nr.2: Jioară Nadejda și Goncear Daniela. Au participat colegi, prieteni, iubitori de poezie, cât și pedagogul social, dna Liliana Marinescu.
În cadrul Orei de lectură a fost prezentată expoziția de cărți a marilor poeți din toate timpurile, începând cu Homer, Ovidiu, Dante, Petrarca, Ronsard, Eminescu până la Antologia poeziei românești cu formă fixă, Alexei Mateevici, Nichita Stănescu, Antologie de poezie românească de Grigore Vieru ș.a. Desigur, de-asupra lor a „tronat” Pana, care secole de-a rândul a servit poeților drept cel mai fidel „instrument” de a așterne pe hârtie emoțiile, trăirile, sentimentele.
Ora de lectură a continuat printr-o dorință firească în această zi, ca fiecare participant să rostească un vers dintr-o poezie îndrăgită. A fost îmbucurător că toată „adunarea noastră” a demonstrat prin aceasta că iubește poezia și nu este indiferentă față de cuvintele care transmit „valorile cele mai intime ale diverselor culturi”.
Apoi a urmat ceea ce, de fapt, a constituit miezul întrunirii noastre: prezentarea tinerelor talente, două fete care scriu poezii, acestă zi fiind debutul lor pe Scena Cuvântului Poetic. E vorba de Jioară Nadejda și Daniela Goncear.
Prima a ieșit pe „arenă” Jioară Nadejda, care și-a spus în câteva cuvinte biografia ei. Are vârsta de 19 ani, s-a născut într-o localitate, relativ, nouă, satul Zorile, raionul Orhei. A început să scrie de pe când era elevă la școala din sat – despre natură, îdar și despre ființele dragi inimii sale. Astfel, de ziua nașterii, i-a dedicat o poezie bunicuței. Culegându-i un buchet de flori, s-a gândit că e prea puțin și a simțit că sufletul ei vrea să exprime mult mult. De aceea n-a întrârziat să-și aștearnă sentimentele pe o foaie de hârtie care, până la urmă,au luat forma unei poezii cu titlul Bunicuța noastră-n Mai: „În această zi de mai/ Înflorește-al nostru plai,/ pentru-o doamnă anumită/ De toată lumea iubită!”. A fost aplaudată atunci de rude, vecini, iar bunicuța a plâns de bucurie!
Nadejda nu s-a oprit aici. A inspirat-o natura și a scris, deja cu mai multă încredere și alte poezii. Iată câteva rânduri din poezia Natura se trezește: „Dimineața m-am trezit/ Floricele s-au ivit/ Am ieșit din casă - / Lumea-i mai frumoasă!”
A continuat să scrie și când a venit la Chișinău, mai ales în momentele de singurătate, fiind cuprinsă de sentimente nostalgice, uneori chiar triste. „Scriu despre generația mea care se confruntă cu anumite probleme în dragoste”, așa și-a comentat Nadejda cele câteva poezii pe tema dragostei: Fantezie pentru tine, Ca prin pustiu, Singur în tăcere. Iată câteva versuri din poezia Ca prin pustiu: „Prin pustiu eu trec/ Și inima mă doare./ Eu să te uit încerc, /Dar îmi amintește de tine o rază de soare./ Îmi amintesc de căldura ta/ Și vântul îmi aduce soaptele tale/ Și nu voi putea uita.” E lirică și inocentă dragostea unei fete, care a răsădit în sufletul ei pentru băiatul drag cele mai calde și frumoase sentimente. „Vom fi doar noi în miezul nopții,/ Ținându-ne de mână. /Și noaptea nouă să ne aparțină./ Dorința mea cu tine e să fiu/ Și sper că nu e prea târziu...”. Da, niciodată nu e prea târziu să iubești și să fii iubită. Acesta, de fapt, este îndemnul poeziilor Nadejdei Jioară.
A doua tânără poetă se numește Gocear Daniela. S-a născut în satul Butuceni, raionul Orheii Vechi. Părinții sunt meșteri populari, practică olăritul. Prima poezie a scris-o când avea 10 ani. I-a consacrat-o mamei, care era plecată peste hotare la muncă. Dulce mamă, așa se întitulează poezia și exprimă dragostea unui copil pentru mama care e departe și totuși, atât de aproape, fiindcă fiecare părticică a sufletului ei îi simte prezența. „Universul, ceru-mi ești/ Pământul care sufletul îmi ține,/ Steaua care-mi strălucești / Și-mi dai tărie mie”. O altă poezie dedicată mamei se întitulează Mamă - universul meu: „Mamă, ești soarele meu /Ce-mi luminează viața/ De-atâtea ori privind Cu dor îți aștept povața”. Să nu uităm, sunt poeziile unei fetițe de zece ani, care ducea dorul mamei, plecată de acasă la munci. „Mamă, viața mi-e plină de suferință!”, mai scrie Daniela. În acest cuvânt suferință, încap toate dorurile unui copil, lipsit de mângâierea mamei, un copil care are de făcut o mulțime de lucruri pe lângă casă, tot din dragoste pentru mamă. A scris și alte poezii, consacrate mamei, în care-și exprimă sentimentul de dragoste pentru ambii părinți. „Tată, când te-ntorci acasă?/ Mamă, când sosești în prag?” (Mi-e dor de voi, părinți). Daniela nu a scris din disperare, ci din dragoste. I-a așteptat cu dragostea în suflet. Astăzi ea-și urmează calea în viață, studiază, vrea să devină un bucătar neîntrecut, dar n-a uitat de poezie. Scrie atunci când simte că are de exprimat ceva anume: frumusețea naturii, trăinicia dragostei, iubirea, căci e la vârsta când acest sentiment înmugurește în sufletele tinerilor. Daniela însă ne-a uimit prin faptul că mai scrie și fabule, ceea ce denotă că are un simț deosebit al umorului și spirit de observație. Nouă ne-a citit fabula Cartea și stiloul. „Pe masă am lăsat odată? O carte și un stilou/ Și mare mi-a fost mirarea , /Când a a se certa au început Fără sens și fără rost/ La miezul nopții, la un timp prost”.Î n opinia mea, este una din cele mai spirituale fabule care mi-a fost dat să aud în ultimul timp, mai ales din gura unei tinere.
 
Cu toții am aplaudat talentul acestor două tinere poete și le-am dorit ca izvorul inspirației să fie nesecat și să ne bucure pe viitor cu noi creații literare. „Și sora mai mare scrie poezii, poezii pentru copii. Am editat această carte, care se numește „Broscuța”. Într-un singur exemplar. E cartea familiei!” a menționat Daniela. În final, doamna Liliana Marinescu a ținut să felicite personal pe aceste tinere care și-au făcut debutul poetic la Filiala Târgoviște și încă într-o zi specială: Ziua Internațională a Poeziei.

Larisa Ungureanu

Expoziție de carte

                                               Ziua Internațională a Poeziei
Pe data de 21 martie la Pretura sectorului Buiucani a avut loc o sărbătoare de zile 
             mari cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei.În cadrul evenimentului                                       Biblioteca Târgoviște a participat cu o expoziție de carte
      unde au fost expuse operele celor mai valoroși poeți din literatura română.








 

четверг, 17 марта 2016 г.

Prezentare de carte



 Lecții de viață

În cadrul Programului Chișinăul citește a fost prezentată cartea Kinderland de Liliana Corobca, propusă pentru lectură adolescenților. În acest scop, au fost invitați elevii clasei a VII a de la Liceul Teoretic cu Profil de Artă Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care au venit la sediul bibliotecii  însoțiți de Veronica Pavlov, profesoară de limba română și Olga Bodaci, bibliotecara liceului.
Prezentarea a început cu date biografice despre scriitoarea Liliana Corobca, născută în Moldova, cu studii serioase în mai multe țări din Europa. Actualmente, locuiește în România. Debutul literar și l-a făcut în 2003 cu romanul Negrissimo, editat la Chișinău, după care au urmat și alte cărți, romane, antologii de poezii, cercetări.
Romanul Kinderland a fost editat în 2013 de Cartea Românească și imediat a „captat” atenția cititorului de peste Prut. Acțiunea din roman are loc în Moldova. E vorba de trei copii: o fetiță de 12 ani pe nume Cristina și doi frățiori mai mici – Dan și Mircea, de care ea trebuie să aibă grijă, fiindcă părinții au plecat după „bani lungi”, cum se spune prin satele moldovenești, în care acum locuiesc doar „bătrânii și copiii”, cum se exprimă protagonista romanului.
Acțiunea din Kinderland poate fi percepută ca niște lecții de viață. Cristina povestește despre „țara copiilor maturi”, care învață din propria experiență cum să supraviețuiască, având un singur vis: să se întoarcă părinții acasă.
Romanul începe cu o întâmplare nu prea fericită pentru unul din frățiori, Dan, de care s-a „lipit” o căpușă. „Căpușa era lipită de burtă, aproape de buric, sugând sângele copilului” (pag.5). Prezentarea cărții a continuat cu o Lecție de viață, întitulată Căpușa. În acest scop, pe un stand, au fost expuse mai multe tipuri de căpușe care „mușcă” oamenii. Unele din aceste insecte pot fi periculoase. De aceea elevilor le-am dat câteva sfaturi utile, ca să știe cum să se păzească de aceste insecte în pădure, în câmp, iar dacă au fost „mușcați” ce măsuri de primă necesitate trebuie să ia și, numaidecât să se adreseze medicului!
De menționat că Lecția de viață le-a trezit interes, cu atât mai mult că și în roman se pune accentul pe faptul că fetița intrase în panică și nu știa cum să procedeze. Până la urmă, Dan a fost „salvat” și cu toții au însușit acestă „lecție de viață”.
Romanul e „plin„ de astfel de lecții de viață, trăite de o fetiță care, prematur, și-a însușit rolul de „mamă” pentru frățiorii ei. Sunt lecții pline de bunătate, tandrețe, altele abundă de cruzime, lașitate, disperare. Aceasta este lumea în care cresc mulți copii din Republica Moldova.
În final, bibliotecara Olga Bodaci a mulțumit pentru această „captivantă prezentare a romanului Kinderland” care, negreșit, va trezi interesul adolescenților.

Larisa Ungureanu