Serată literar-artistică

De dragul tău...


De Sărbătoarea Mărțişorului, la Filiala „Târgovişte” a avut loc o serată literar-artistică în cadrul căreia a fost lansat un ciclu de poezii întitulat De dragul tău, semnat de Maria Plămădeală. Este, de fapt, debutul în literatură a Mariei Plămădeală.
Cine este Maria Plămădeală? Am cunoscut-o pe parcursul ultimilor ani, dat fiind că biblioteca „Târgovişte” are o intensă colaborare cu Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri „Eurica”, iar doamna Maria are la Centru funcția de pedagog organizator. Ingenioasă, cu multe inițiative, dar modestă în același timp, am aflat că scrie poezii. Mi-a spus din start că este departe de mediul scriitoricesc. De aceea a fost invitată să participe la ședințele Cenaclului „La Târgovişte” pentru a fi mai aproape de scriitori, poeți.
Subiectul, desigur, m-a interesat şi am rugat-o să-mi permită să mă uit prin manuscrisul dumneaei. Doamna Maria mi-a adus nu un manuscris modest, cum credeam eu, ci o mapă întreagă cu poezii, marea majoritatea fiind poezii de dragoste. Dar am citit în manuscris și poezii dedicate mamei, fiicei, poezii pentru copii, poezii dedicate atotimpurilor. Și totuși, dominantă este poezia lirică despre iubirea femeii pentru bărbat. De fapt, tema dorului, un dor nesfârșit al femeii pentru ființa iubită.
„În ochii tai adânci ca un păcat, M-ascund în geana lor de întuneric. Eşti visul meu, curat şi nepătat Fiorul dulce-al meu şi efeeric.” (În ochii tăi... )
Dar se întrevede și o tristețe care s-a cubărit în sufletul femeii din imposibilitatea de a fi alături de omul iubit.
„Se lasă frig, iubitul meu, În toamna cea târzie. Și singură cu dorul greu Tristețea îmi adie. Sa lasă frig, iubitul meu, Tristețea mă cuprinde. În lanț mă ține dorul tău, Și inima-mi aprinde. Se lasă frig... Iubitul meu.” (Se lasă frig, iubitul meu).
Trebuie să recunosc, că versurile sincere, curate, venite din trăire și durere, m-au emoționat. A început pregătirea pentru lansarea unui ciclu de poezii, o premieră pentru Maria Plămădeală, un îndemn de a persevera și a ieși la lumină, de a veni în fața unui auditoriu care să-i asculte poeziile. Cel mai potrivit moment, ne-am gândit, este Ziua Mărțișorului, sărbătoarea primăverii, sărbătoarea începuturilor, dar și sărbătoarea dragostei. Pe parcurs, am aflat că doamna Maria are și vocația picturii pe sticlă, brodează cu biser, confecșionează diverse articole din biser.
În cadrul seratei literar-artistice, Maria Plămădeală a expus picturile sale, broderiile, articolele din biser.
La serată au participat colegi de serviciu, copii de la Centrul „Eurica”, pedagogi, rude, apropiați, bibliotecari, cititori care se aflau în sala de lectură.
Moderatoarea seratei: Larisa Ungureanu.
Am deschis serata, făcând și o scurtă prezentare a ciclului de poezii De dragul tău. „Este un debut în poezie, pe care biblioteca îl promovează în speranța că aceste și alte poezii vor ajunge între copretele unei cărți. Versurile Mariei Plămădeală au substanță poetică, sunt pline de sentimente. Poeta vine cu metafore uneori timide, alteori răscolitoare, dar sincere și curate”.
După această prezentare, a urmat un Preludiu muzical-poetic, expus la calculator care conținea versuri, muzică și ilustrații. Pentru prima oară Maria Plămădeală a rostit în fața publicului versurile sale, expuse într-o manieră originală. Au fost vizonate trei Preludii, îndelung aplaudate de participanții la serată.
Apoi Maria Plămădeală și-a prezentat invitații: Natalia Agapi, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani, Alina Chetrușcă, lector USM, Diana Lisnic – Răscoală, pedagog, doamna Rodica, Vlada, Olesea, Mariana, fiica Vlada, Tatiana Ceborati, soră și alții.
Au urmat felicitări, urmate de încurajări și dorința de a avea succese. „Un om cu sufet mare” (Mariana); „Un om deosebit” (Natalia Agapi); „Are mâini de asur, răbdare și îndemânare, dragoste față de tot ce este frumos” (sora Tatiana); „O persoana care m-a marcat. Are talentul de a confecționa aceste minunate lucrări pe care le vedem aici. Însumează atâtea calități frumoase! Este un adevărat om de creație! Exprimă și redă în mai multe forme artistice, dar și versuri, sentimentul de bucurie, dragoste și tristețe. Îi urez succes!” (Alina Chetrușca).
Doru Daniela a pregătit un recital din versurile Mariei Plămădeală. Cu multă simțire şi emoție, a recitat poeziile: Fără suflet nu sunt eu, Te-am căutat, O poveste tristă de iarnă, Gândul meu, Dacă...
Tinerele interprete, Vlada și Ana, au cântat la chitară mai multe cântece, pe care le-au dedicat doamnei Maria Plămădeală. Emoții mari a avut fiica Ana. Fetele au cântat în engleză și română.
O poezie a spus Emilia Lisnic-Răscoală, o fetiță cât o șchioapă, dar foarte îndrăzneață, care a dorit să se manifeste şi ea la această serată
În încheiere, a vorbit Maria Plămădeală care ne-a povestit şi unele momente din viața ei pe care, evident, nu le cunoșteam: că face parte dintr-o familie numeroasă, sunt şase copii, ea fiind cea mai mare, că a mers ani în șir pe jos în satul vecin la şcoală, că a început să scrie de la o vârstă fragedă, a scris și două romane pe atunci - „Prima dragoste” și „Pădureanca”, a scris poezii, a venit în Chișinău și a absolvit liceul „Vasile Alecsandri”, s-a îndrăgostit la 19 ani, iar la 20 de ani era de-acum mamă, a simțit că se maturizeaza, dar s-a simțit și se mai simte „o femeie matruă cu suflet de copil”, a făcut studii la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, asistență socială, este angajata Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri „Eurica”, o interesează teatrul, adoră natura, îi place să călătorească, citește, în special, literatură clasică, brodează, confecționează articole din biser, dar are și un „Caiet fermecat” în care-și notează gânduri, frânturi de versuri, idei care mai apoi devin poezii, nu se plictisește niciodată, având mereu ocupații dragi.

Doamna Maria a dat citirii mai multe poezii din ciclul De dragul tău.... În primă audiție. Vă propunem mai jos versuri de Maria Plămădeală.

Nu uitaţi să dăruiţi
Nu uitaţi să dăruiţi un zîmbet
Şi -un sărut femeiei de-o iubiţi.
Fără motiv o floare, dar din suflet.
Să nu uitaţi, bărbaţi, să dăruiţi.
Căci de iubeşti o tandră mîngîere
Şi-o vorba spusă-n şoaptă „te iubesc„
Va face mult mai mult ca o avere
S-audă asta toate îşi doresc.
Căci ele se ascund după o mască,
De viaţa dură cu necazul ei
Şi poate uită uneori s-aducă
Un zîmbet cît de mic pe faţa ei.
Să nu uitaţi că viaţa asta-i scurtă
Şi-ajungi să te întrebi: De ce trăiesti?
Iar de iubeşti şi dragostea te-ajută
Căci viaţa-i mai frumoasă de iubeşti.

Suntem aşa de diferiţi

Suntem aşa de diferiţi,
Noi, oamenii, cu ale noastre.
Unii prea trişti, nefericiţi,
Iar alţii - tot sperînd la astre.
Suntem ca stelele din cer ,
Care sclipesc în nopţi senine,
Altele cad şi-n noapte pier,
Se pierd în haos şi-n neştire.
Aşa-s şi oamenii, la fel,
Se pierd în gînduri şi-n probleme.
Îşi pierd speranţa, nu au ţel,
Se sting şi cad fără de vreme.
Unii urmează steaua lor
Şi speră doar la ce-i frumos
Sunt plini de viaţă şi de dor.
Iubesc, trăiesc armonios,
Aşa sunt oamenii diverşi
Ca stelele ce sunt pe cer.

Danusul fulgelor de nea

Danusul fulgelor de nea
Bucură privirea mea.
Şi în suflet îmi aduce
Liniştea şi-un zîmbet dulce.
Ei în vals se-nvîrt agale,
Făcînd totul o poveste.
Şi covor s-aştern în cale
Tot în jurul meu sclipeşte.
Cad din ceruri fulgii albi -
Iarna-i peste tot,
Şi prin aer zboară dalbi
Ţes covorul de omăt...

Cu mult drag pentru tine

De-ai şti ce bucuroasă sunt
Cînd mă întorc acasă.
Şi-ţi văd privirea, chipul blînd
Măicuţa mea duioasă.
Cînd mă cuprinzi la peptul tău
Aşa ca altă dată...
Cu drag sărut obrazul tău,
Mă simt copil de-ndată.
Îmi place să te văd zîmbind
Şi sănătoasă vreau să fii,
Nu vreau să te mai văd plîngînd,
Doar fericită vreau să fii.
Ai grijă, Doamne, eu te rog,
Şi să o aperi Tu mereu,
Ai grijă de măicuţa mea
Te rog eu, Sfinte Dumnezeu.

Te-am căutat

În mii de ani te-am căutat,
Te-am căutat o viaţă-ntreagă,
Prin stele eu am colindat
Să întîlnesc privirea dragă.
Să-ţi simt parfumul tău plăcut,
Aroma lui să mă îmbete.
Şi veşnic sorţii am cerut
Să mi te-aducă-n nopţi de veghe.
Căci căutam printre mulţimi
Şi mă-ntrebam pe unde eşti.
Tu, taina sincerei iubiri,
Cel  din frumoasele  poveşti.
Eu te chemam în nopţi cu stele,
Cu sufletul sfărmat de dor.
S-aduci un dar inimii mele,
De dragoste să mă-nfior.

Nu mă trezi

Nu mă trezi din somnul meu cel dulce,
Şi lasă-mă frumos   ca să visez.
Nu mă trezi, că noaptea noastră fuge
Iar eu de fericire vreau să luminez.
Vreau să iubesc, să dărui doar iubire,
Să te sărut şi-n şoaptă să-ţi doresc,
Să zbori cu mine-n zbor de fericire,
Cu sufletul să simţi că te doresc.
Nu mă trezi şi nu-mi fura iubirea
Mai lasă-mă puţin ca să visez,
Ah, ce departe-mi este fericirea.
Şi ce-mi rămîne mie? Să visez...

autorul textului Larisa Ungureanu
imagini Ala |Livadari