Expunere-dezbatere

Mai aproape de Franța

Câțiva ani la rând, Filiala „Târgoviște” organizează diverse manifestări în cadrul Zilelor Francofoniei în Republica Moldova. În acest an, francofonia s-a desfășurat sub semnul unei expuneri-dezbatere pe tema Tradiții culinare franceze.

Această manifestare a fost posibilă datorită faptului că Biblioteca „Târgoviște” colaborează foarte strâns cu liceul profesional nr. 1, care pregătește specialiști de acest gen: culinari, bucătari, ospătari, chelneri. Mai mult ca atât, la liceu există grupe în care se studiază intensiv limba franceză. La manifestare au participat: elevii cl. a V de la liceul „Dante Alighieri”, care au venit însoțiți de bibliotecara Valentina Ciobanu și învățătoarea Gristopov Maria. Cu expuneri pe marginea temei au venit elevii anului II de la liceul profesional nr. 1, specialitatea chelneri, însoțiți de profesoara, domnișoara Lucia. Înainte de a trece la elucidarea temei, am făcut o introducere în bucătăria franceză, menționând că francezii au ridicat prepararea mâncării de la necesitate la rang de știință și artă. I-am întrebat pe copii, ce produse de provenineță franceză le sunt cunoscute. La început mai titmid, apoi mai îndrăzneț, ei și-au amintit de prăjiturile eclaire, torta Napoleon, de nelipsitele croissante cu ciocolată, de pâinea Baghete, de salata beufe, de brânzeturile franceze, în special, cele cu nucă și brânzeturile cu mucegai etc. Copiilor le-au fost prezentate mai multe cărți din fondurile bibliotecii despre bucătăria franceză, alese cu grijă de bibliotecara Violeta Moraru.

Manifestarea a început cu un șir de expuneri în limba franceză din Istoria bucătătriei franceze. Astfel, despre Bucătăria franceză în antichitate a vorbit Vasile Covali. El a remarcat importanța celor trei factori: focul, vasele, conținutul (carne, pește, boabe). Despre   Bucătăria franceză în evul mediu a vorbit Dorina, menționând faptul că mesele erau sofisticate pe atunci, bogate în mâncăruri preparate din carne și înfrumusețate foarte mult. Era o erupție de talente în ale bucătătriei. Mâncărurile erau aranjate pe platorul mari, cupele și vasele erau din aur și argint, dar în același timp mesenii nu se serveau de șervețele, ci-și ștergeau mâinile de sosuri și carne de fețele de masă, iar ciolanele le aruncau câinilor. Pe atunci la masa nu se foloseau nici furculița, nici lingura. Oamenii utilizau degetele.

Un frumos discurs a ținut eleva Țîța Dorina. Ea a vorbit despre Bucătăria franceză în epoca Renașterii, când se remarcă un anumit rafinament în comportamentul mesenilor, dar și aranjarea bucatelor conform unor reguli estetice. Francezii încep să folosească furculița cu 4 dinți și lingura.

 Bucătăria franceză din secolele XVII-XVIII a fost dominată de absolutism, în special, de absolutismul Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea. Despre această perioadă ne-a vorbit elevul Grigorov Dan. În această perioadă au început să fie utilizate la masă și cuțitele, iar prepararea bucatelor a fost transformată într-o adevărată artă. Eticheta, adică comportamentul, a devinit o regulă care trebuia respectată. Eticheta includea și comportamentul la masă. La fel, diversitatea bucatelor prezenta o varietate de feluri de mâncare, dar și băuturi. În 1765 a fost deschis la Paris primul restaurant.

Coșeri Tania a vorbit despre Bucătătria franceză din secolul XIX care a fost ca o erupere gastronomică, dar fiind că marii bucătari proveneau din vechile case și familii aristocratice, punând în valoare tradițiile moștenite. Astfel, au apărut marile restaurante, unde se preparau diverse bucate din melci, stridii, pește, pasăre, vânat, pe de altă parte, producătorii au pus în vânzare diverse produse gastronomice. De remarcat și faptul, că în acest secol Napoleon Bonaparte a reintrodus Postul Paștelui. O largă răspândire au căpătat bucatele fără carne, considerate mâncare fină, produsele de cașcaval, băuturile, în special, vinurile. Se acorda o mare atenție eleganței servirii, dar și bunelor maniere ale mesenilor. În circulație a fost introdus termenul de gastronomie, gastronomic, ceea ce însemna arta preparării mâncărurilor de calitate superioară. Tot în acest secol apare și noțiunea de gourmand, adică de cel care știe nu doar să mânânce, ci și să prețuiască o mâncare bună.

Despre Bucătăria franceză din secolul XX a vorbit eleva Buruian L. Bucătăria franceză cunoaște o intensă evoluție, anumite bucate, băuturi franțuzești fiind preluate de alte popoare. O mare amploare cunosc brânzeturile, produsele de panificație, sosurile, intră în circulație noțiunea de Grande cuisine, adică o dezvoltare pe scară larbă a cunoștințelor și bogăției bucătătriei franceze, acumulate de-a lungul secolelor. Bucătarii se întrec care mai de care în a pune în aplicație cunoștințele și măiestria lor. Apar numeroase cărți, inclusiv de rețete de mâncăruri.În genere, bucătătria franceză poate fi clasificată astfel: bucătăria burgheză, bucătătria aristocrată, bucătătria tradițională, bucătătria regională – est, vest și sud.

De remarcat, că fiecare expunere a durat 3-5 minute, urmată de un scurt rezumat în limba română. Dezbaterile s-au făcut în special la tema prăjiturilor, a bunelor mainere, a folosirii cuțitului și furculiței, dar și a felurilor de bucate de la noi asemănătoare ce cele francez - frigărui, salate, supe.Manifestarea s-a desfășurat într-o atmosferă plăcută, cordială. Elevii de la liceul „Dante Alighieri” au rămas plăcut surprinți de faptul, că colegii lor mai mari de la liceul vecin vorbesc fluent franceza și știu atât de multe despre mâncărurile franceze.

„Și nu numai!” a remarcat domnișoara Lucia, care a venit la manifestare „înarmată” cu un filmuleț despre toate felurile de mâncare pe care dorea să-l demonsteze copiilor, dar din lipsă de proiector nu a fost posibil. Domnișoara Lucia a mai spus, că elevii învață la liceu nu doar bucătătria franceză, ei cunosc bucătătria națională, dar și bucătăriile altor popoare, invitând audiența la Săprămâna artei culinare, care se desfășoară în lunile aprilie mai la liceul profesional nr.1.În încheiere, cu toții am aplaudat, mulțumind astfel elevilor care au venit cu expuneri, dar și faptului că am fost, fie și pentru o oră, mai aproape de Franța.

Larisa Ungureanu