Lecţie bibliografică

Călătorie în Regatul Cărţii

  Pentru a descoperi cum trăiesc cărțile în Regatul lor – Biblioteca, au fost invitați elevii din clasa I-a, Liceul Dante Alighieri, profesor Mariana Josu. Aici au descoperit cum sânt aranjate cărțile la raft, de ce stau între ele litere, de ce unele volume stau cu fața spre noi, ce numim divizionar. Participanții au fost antrenați în jocuri cognitive Găseşte o carte? Unde îl vom căuta pe ...? Am discutat despre normele de condută în bibliotecă, însemnătatea cardului de cititor, drepturile şi obligaţiile utilizatorului.

 Prin poezia lui Petru Cărare şi a lui Vasile Romanciuc au fost transmise mai multe mesaje despre Carte şi Cărţi:

 Cartea mea-i cu multe file/ Şi cu multe poezii/ De cum o citeşti copile,/ dă-o şi la alţi copii. (Petru Cărare)

Însă pe de altă parte,/ Dragii mei copii deştepţi,/ Cine vrea să aibă carte, /Trece mai întâi prin cărţi.

 Căt citeşti, atăta creşti./ Cât citeşti atâta eşti. (Vasile Romanciuc) 

Liliana Juc

Prezentare de carte

Dumitru Matcovschi - vremea pârgului ... frântă, inima

 Prin această carte, prin aceste versuri autorul vorbeşte despre lucruri importante, vitale şi personale, în plan larg dar şi social cu multă căldură în suflet şi cu durere în sfîrşit. Poezia lui Dumitru Matcovschi dezvăluie particularităţi definitorii, adâncimea semnificaţiei etice, şi dragostea faţă de cuvînt. Autorul exprimă prin poezii că  vorbitorii unei limbi trebuie să se închine în faţa cuvîntului matern ca în faţa lui Dumnezeu. Poetul este situat între un dincoace şi dincolo de hotarul existenţial, apărându-se de ameninţarea neantului printr-un sentiment necontrafăcut al valorilor vieţii. Poezia lui Matcovschi denotă un patos etic, justţiar, dentologic.

                                                      Doina Spătaru

                                                               Şef oficiu 

expoziție

     

 31 martie, 1959 Cazangic, Lăpuşna

Valeriu Matei la 55 ani de la naștere







Poet, prozator, dramaturg, publicist.

Proză. Istorie. Critică literară Peregrinările și suferințele Spătarului Neculai din Milești, 1988; Pactul Ribbentrop-Molotov și agresiunea sovietică împotriva României, 2012;O figură emblematică a culturii române - Mihai Cimpoi, 2012.

Teatru Prologul (dramă), 1987/

Poezie Stâlpul de foc, 1988;Somn de lup,1990, 2006;Moartea lui Zenon, 1994;Dimineața marelui oraș, 2003;Orpheu și singurătatea, 2003;Grecia imaginară, 2003;Ziliada, 2008;101 poeme, 2009; ed. a II-a 2011;Somn de lup și alte poeme, 2010;Elegiile fiului risipitor. Opera poetică, 2010;Cruciada balcanică. Opera poetică, 2013, Cafeaua din paharul iubirii, 2011.

           

Expoziţie virtuală

27 martie - Ziua Mondială a Teatrului

Lumea aceasta, teatru de orgoliu şi de rătăcire,

este plină de nefericiţi care vorbesc despre fericire.

Voltaire

                                                      

Colocviu

       Dramaturgia lui Dumitru Matcovschi

   Colocviul cu tema Dramaturgia lui Dumitru Matcovschi s-a desfășurat la Liceul Teoretic cu Profil de Arte Doina și Ion Aldea-Teodorovici cu susținerea bibliotecii liceului (șefa bibliotecii, doamna Olga Bodaci) și profesoara de limbă română, doamna Silvia Frimu. Această activitate a avut loc în cadrul Anul Dumitru Matvovschi.

   Agenda colcviului a cuprins mai multe teme, cum ar fi: noțiunea de dramă și dramaturgie; contextul istoric și social-politic în care a activat Dumitru Matcovschi ca dramaturg; Abecedarul – persoanjele, tematica, analiza piesei. La colocviu a participat și Viorica Chircă, membră UNITEM (Uniunea Teatrală din Molfova), actrița care a jucat în piesele scrise de Dumitru Matcovschi.

   La colocviu au participat elevi din clasele a VII și a VIII și s-a desfășurat în cadrul Clubului Să ne iubim țara.

   O scurtă prezentare a activității în teatru a actriței Viorica Chircă a făcut doamna Olga Bodaci, șefa bibliotecii Liceului Teoretic cu Profil de Arte Doina și Ion Aleda-Teodorovici, după care a urmat o trecere în revistă a activității lui Dumitru Matcovschi, cunoscut în mod special ca poet și într-o măsură mai mică în calitate de dramaturg, expusă de doamna Silvia Frimu, profesoară de limbă română. “Elevii nu studiază dramaturgia lui Dumitru Matcovschi, dar am fost cu ei în anul trecut la Teatrul Național Mihai Eminescu, unde am văzut spectacolul Pomul vieții, care ne-a impresionat mult. Ne bucură faptul că participăm la acest colocviu. În felul acesta ne vom apropia și mai mult de Dumitru Matcovschi și de creația dumnealui”, a ținut să accentueze doamna Frimu.

   Dumitru Matcovschi și-a început activitatea de dramaturg la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut. În condițiile statului sovietic, a cenzurii, a diverselor interdicții din partea organelor comuniste de conducere. Cum a spus și doamna Viorica Chircă, „inițial, piesa Abecedarul a fost interzisă de comitetul central și foarte greu a fost acceptată de organele de conducere”. La fel s-a întâmplat și cu scenariul Troița, interzis de autorități. Abia la începututl anilor 90 a fost posibil realizarea unui film după acest scenariu. E vorba de filmul cu același titlu în regia lui Victor Bucătaru.

    Comunicarea Contextul istoric și social politic în care a activat Dumitru Matcovschi ca dramaturg a fost întregită de o prezentare în Power Point Piesele lui Dumitru Matcovschi pe scena teatrului. Prezentarea conține infromație despre piesele lui D. Matcovschi și imagini din spectacolele montate pe parcursul anilor și a fost realizat cu ajutorul imaginilor și informațiilor puse la dispoziție de Muzeul Uniunii Teatrale din Moldova (directorul muzeului, doamna Valentina Cucuruzac).

     Dumitru Matcovschi este autorul mai multor piese, printre care: Președintele, Tata, Pomul vieții, Cântec de leagăn pentru bunici, Abecedarul, Bastarzii ș.a. Majoritatea din ele au văzut lumina rampei pe scena Teatrului Academic A.S.Pușkin din Chișinău în anii 70-80 ai secolului trecut, apoi în deceniul zece, anii 2000, pe scena Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău (fostul academic) și a Teatrului Veniamin Apostol din Soroca.

   O întâlnire fericită poate fi considerată colaborarea dintre dramaturgul Dumitru Matcovschi și regizorul Veniamin Apostol, care a montat mai multe piese ale autorului. Mai tărziu Dumitru Matcovschi avea să spună: „Zic unii că am făcut, eu și Veniamin Apostol, un teatru poetic. Mai zic unii că am făcut un teatru simplu de tot, ca viața cea de toate zilele. Nici pe mine și nici pe Veniamin părerile unora nu ne-au interesat. Noi am știut ce facem. Am ținut douăzeci și cinci de ani repertoriul teatrului, focul din vatră”.

    Actrița Viorica Chircă a jucat în toate spectacolele montate pe scena Academicului A.S.Pușkin: în Președintele, Tata, Pomul vieții, Căntec de leagăn pentru bunici, Abecedarul. Amintiti frumoase o leagă de aceste spectacole, de întâlnirile cu Dumitru Matcovschi, care venea la repetiții, care colabora strâns cu teatru. Astfel, multe scene, dialoguri au fost refăcute sau scrise în teatru în rezultatul repetițiilor, a discuțiilor cu actorii, cu regizorul. Cu multă dragoste actrița a povestit despre momentul colaborării cu talentatul compozitor Ion Aldea Teodorovici. ”Când am ascultat prima oară melodia Sărut, femeie, mâna ta, atât de măiestrit compusă de tânărul compozitor și interpretată tot de el, un adevărat imn adus femeii, am avut o reacție inversă. ”Cum poți să-i dedici o asemenea melodie Elenei, o bețivă și o neisprăvită?! Nu merită ea un asemenea cântec!” Ei bine, regizorul Veniamin Apostol ne-a spus că scopul spectacolului este altul: nu de a scoate în prim-plan imaginea unei alcoolice, ci de a ne pătrunde de destinul femeii care adesea devine așa din cauza agresiunii soțului, din cauza condițiilor vieții, din cauză că nu este apreciată femeia la justa ei valoare. Câtă dreptate au avut ambii!! Anume aceasta și alte melodii au creat în spectacole o atmosferă poetică deosebită, care a făcut publicul din sală să înțeleagă mesajul spectacolelor. Fiindcă piesele lui Matcovschi sunt adevărate drame ale noastre, celor care locuim pe această palmă de pământ. Și trebuie să vă spun că ele sunt actuale și azi. Dovadă sunt cele două spectacole care se joacă: Pomul vieții și Cântec de leagăn pentru bunici.

    După analiza piesei Abecedarul, făcută de participanții la colocviu, Viorica Chircă a recitat un monolog din piesă, monologul Elenei Leontievna, învățătoare, despre faptul câtă importanță pentru fiecare din noi are locul de unde pornește, cât de importante sunt rădăcinile. ”Fiecare om are pe acest pământ, pe acest glob, un loc sfânt... Au să vă poarte departe de casă  valurile vieții, când o să creșteți, dar să nu uitați niciodată drumul înapoi”.

    Actrița Viorica Chircă a răspuns la mai multe întrebări, adresate de copii, de profesoară, de șefa bibliotecii, legate de activitatea ei scenică, de teatrul unde activează din 1962 și până în prezent.

    În final, elevii au avut o doleanță, pe care au adresat-o actriței: de a vedea spectacolul Abecedarul pe scena teatrului. „Este ceea ce ne doare, ne frământă și am dori ca această piesă să poată fi văzută de copii și părinți, dar și de învățători”.

    Poate, că în Anul Matcovschi această dorință ar putea deveni realitate.

    De menționat, că acest colocviu este rezultatul unui parteneriat al Filialei Târgoviște cu Uniunea Teatrală din Moldova (UNITEM).

Larisa Ungureanu

Medalion literar-muzical

Un omagiu adus lui Dumitru Matcovschi

 La propunerea de a organiza o activitate dedicată lui Dumitru Matcovschi, partenerii noştri – Grădiniţa nr. 119, s-au prins repede. graţie metodistei Aurelia Gherman şi conducătorului muzical Liliana Rusu, şi desigur educatoarelor tenace. Cu multă pietate copii grupelor pregătitoare au declamat poezii despre mamă, patrie, grai, lucruri sfinte din opera lui Dumitru Matcovschi. Medalionul literar-artistic Un omagiu pentru Dumitru Matcovschi s-a desfăşurat într-o manieră diversificată, poezia se împletea cu cântecul şi dansul. Micuţii au rostit poezii despre cum joacă hora iepurelul cu-o furnică şi-o pisică, şi cu ursul Martinică, despre frunzele ce gălbenesc a toamnă nouă şi îngălbenite plouă, cât şi Doar femeia, Mamă, iartă-mă, sfântă ni-i casa...etc.

Fiecare grupă a avut recitalul ei de poezie, foarte deosebit unul de altul, dar acelaşi prin sentimentele ce transmiteau: dragoste de ţară, neam şi de tot ce frumos.

Expoziţie

      21 martie - Ziua Internaţională a Poeziei

O poezie minunată seamănă cu un arcuş care este trecut peste fibrele sonore ale fiinţei noastre.Nu gândurile sale, ci pe ale noastre le face poetul să cânte în noi. El este vrăjitor. Înţelegându - l noi devenim poeţi, ca şi el.                                                                                                     A. France

                                                                                     

                 

Expoziţie aniversară

                 Alecu Russo - scriitor, publicist - 195 ani de la naştere

Alecu Russo a fost unul din scriitorii care au stat la leagănul noii literaturi naționale şi române.Alături de C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri este unul din făuritorii prozei, criticii şi publicisticii şi unul din cei mai bine pregătiți şi cu autoritate îndrumători în domeniul dezvoltării limbii noastre contemporane

                                                                                                                Ion Vasilenco

Oră de lectură

                            Cântarea României de Alecu Russo

Pe data de 17 martie poetul, prozatorul, eseistul, memorialistul şi criticul literar Alecu Russo a împlinit 195 ani de la naştere.Cu această ocazie, la filiala Târgovişte a avut loc ora de lectură Căntarea României. Au participat un grup de elevi de la Liceul Doina şi Ion Aldea Teodorovici.
În introducere elevilor li s-a adus la cunoştinţă faptul că Cântarea României este primul poem în proză din literatura română şi a fost scris în baza evenimentelor din 1848 pe cînd Alecu Russo se afla în Franţa. Prima ediţie e poemului a apărut în limba franceză.

Apoi, prin intermediul lecturii selective, elevii au făcut cunoştinţă cu lucrarea, descoperind limbajul încărcat de metafore, epitete, comparaţii selecte, care fac din lucrare o bijuterie a literaturii române.Elevii au sesizat faptul că doar un patriot înflăcărat al neamului, care îşi iubeşte cu ardoare Patria poate să creeze o asemenea operă.

                                                                                                                        Aliona Mocanu,
                                                                                                                               sef oficiu

Discuție/dezbatere

Chipul femeii în opera lui Dumitru Matcovschi

 

     Activitatea de azi, inițiată de Filiala Târgoviște în parteneriat cu biblioteca gimnaziului nr.5, șefa bibliotecii, doamna Ala Bomaistriuc, a început cu un Omagiu adus poetului Dumitru Matcovschi, alcătuit dintr-un recital de versuri, date biografice, interviu, cântece pe versurile celui care exprimă „purele adevăruri”, după expresia lui Victor Crăciun.

    Au participat elevi din clasele a V-a, VII-a, a VIII și a IX-a, îndrumați de profesoara de limbă română, doamna  Ina Macovei.

    Au fost puse în discuție poezii consacrate femeii: Sărut, femeie, mâna ta, Inimă de mamă, Îndrăgostit, Mama, Doar femeia, care sunt parte componentă a poeziei intime, cum precizează criticul Eliza Botezatu, poezii în care ete oglindită imaginea femeii, a femii-iubită, femeii-mamă, femeii-păstrătoare a focului din vatră, a neamului, a dorului.   Imaginea femeii este o temă permanentă în creația lui Dumitru Matcovschi, atât în poezie, cât și în dramaturgie. A fost evidențiată poezia Mama, poezie plină de duioșie și recunoștință, exemplu de vers sincer și inspirat. Lângă pomul cel rotat Lângă pragul casei noastre, mama... Mama e ființa care ne alină durerea, care stă la căpărâi ca o lumină, în mâna ei alintătoare și blajină, pâmântul a-ncăput.

     În ființa femeii, a femeii-mamă, în special, își găsesc oglindire valorile spirituale ale neamului: Trăind aceată viață, Avem o datorie: Să ținem foc în vatră Prin secolii ce vin.

    Cu totul alta este imagine femeii în dramaturgia lui Dumitru Matcovschi. Piesele Tata, Pomul vieții, Cântec de leagăn pentru bunici femeia apare ca o victimă. În piesele sale, în special cele scrie în anii 70-80, care reflecta realitatea acelor timpuri, este ilustrată și degradarea femeii, abuzul bărbatului, drama și suferința prin care trecea mama, ființă blândă și muncitoare, care nu avea forțe să lupte cu un soț agresiv. În Tata, de eхemplu, mama Elena suferă cumplit e pe urma lui Aristid, un bețiv și un bătăuș notoriu de care se temea tot satul.

    În spectacolul Tata, montat pe la jumătatea anilor 70 la Teatrul Academic A.S.Pușkin (actualul Teatru Național M.Eminescu) a răsunat pentru prima oară acel imn închinat femeii, cântecul Sărut, femeie, mâna ta, compus pe versurile lui Dumitru Matcovschi și interpretat de Ion Aldea-Teoorovici, care a avut un impact mare asupra spectatorilor, venind cu un meaj de susținere a femeii, de încurajare, de dragoste și recunoștință pentru femeia, păstrătoare a focului din vatră. Acest cântec, în contextul dramatic al spectacolului a adus o undă e propenime, de noutate, de blândețe și bunătate. Dumitru Matcovschi va accentua și în alte poezii mesajul său: să aducem în această viață un pic de bunătate.

    În activitatea de azi s-au implicat majoritatea participanților, fiecare venind cu un mesaj în măsura gradului de înțelegere a creației lui Dumitru Matcovschi, menționându-se că în aceste timpuri zbuciumate imaginea femeii, așa cum a perceput-o poetul, uneori ca o floare de grădină, veștezită de toamne și troienite e ierni este ca o icoană memorabilă care-ți toarnă în suflet liniște și blândețe.

 Larisa Ungureanu