Mihai
Eminescu - poet, prozator şi jurnalist.
Luceafărul
poeziei româneşti.
Pe
data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani a venit pe lume cel de-al
șaptelea copil, din cei 11, ai căminarului Gheorghe și Ralucăi
Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici). Între 1858
şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină
clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După
terminarea claselor primare face două clase de gimnaziu și
părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865
şi pleacă din nou în 1866. Se angajează ca funcţionar la
diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie și mai
pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu. Anul 1866 este anul
primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Astfel că, în
luna ianuarie a anului 1866, când moare profesorul de limba
română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele
învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia
“La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Mihai Eminovici.
Între 1869 şi 1862 este student la Viena unde urmează ca
auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază
şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rândul
societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan
Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe
colaborarea la “Convorbiri Literare”. Tot în această
perioadă debutează ca publicist în ziarul “Albina” din
Pesta. Între
1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o
bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează
cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene. Se
întoarce în ţară, trăind la Iaşi între
1874-1877. Director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor,
revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui și redactor la
ziarul “Curierul de Iaşi “ sunt activitățile poetului la Iași.
Continuă să publice în “Convorbiri Literare” și devine
bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea.
Situaţia lui materială este nesigură și necazuri în
familie, i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama.
S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor
întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu. În
1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este
redactor, apoi redactor-şef la ziarul “Timpul“. Desfăşoară o
activitate publicistică și aici i se ruinează sănătatea. În
1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”.
În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav,
fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe
lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul
“Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu
Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui
Eminescu). Mihai Eminescu se stinge din viaţă în
condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse
la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori – ora 03.00) în
casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la
Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de
patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.
Printre
cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase
păsărele”, „Floare albastră” „Luceafărul”, „Scrisoarea
I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”,
„Lacul”,
Revedere”,
„Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu
siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și
nu numai.
Eminescu,
Mihai. Călin / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Literatura artistică,
1989. - 35p.
"Poemul
Calin(file din poveste),este o poveste de iubire, in care autorul
prelucreaza motivul popular al zburatorului.in conceptia populara,
Zburatorul este un personaj invaluit in mister,care farmeca tinerele
fete,facandu-le sa se indragosteasca de el. Asa se intampla si in
poemul Calin(file din poveste).Poemul Calin este un basm cult in
versuri alc din opt parti.Poemul isi are punct de plecare intr-un
basm popular,Calin Nebunul."
Eminescu,
Mihai. Crăiasa din poveşti / Mihai Eminescu. - Chişinău. :
Cartier, 1995. - 88p.
,,Craiasa
din povesti” are profunde vibratii folclorice, poezia valorificand
povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. Titlul
trimite la un personaj de basm, craiasa fiind aici o metafora pentru
iubirea armonizata perfect cu natura mirifica, impresionant de
frumoasa, care este personificata, deoarece i se atribuie insusiri
omenesti de simtire si sensibilitate."
Eminescu,
Mihai. Din valurile vremii ... / Mihai Eminescu. - Chişinău.:
Cartea Moldovei, 2000. - 48p.
"Elegie,
de concentrat lirism şi patetică, dar nu exagerată, vibraţie
emoţională despre iubirea pierdută şi imposibilitatea de a o
regăsi sau retrăi. Ca un nou Orfeu poetul încearcă să
reînvie din „negura” vremurilor chipul iubitei şi
sentimentul care-i unea, fără însă ca timpul să poată fi
înfrânt; despărţirea este irevocabilă şi dragostea
pentru totdeauna pierdută. Evocarea femeii nu este, ca de obicei,
însoţită de reproşuri sau indiferenţă, ci de afectivitate
şi duioşie. Portretul ei, cu elementele tip: braţele reci, „de
marmur”, părul „lung, bălai”, faţa albă, - este înnobilat
de tristeţe şi îndurerare: Şi faţa străvezie ca faţa
albei ceri / Slăbită e de umbra duioaselor dureri!”
Eminescu,
Mihai. Frumoasa lumii / Mihai Eminescu. - Chişinău.: Cartier, 1995.
- 96p.
Frumoasa
lumii de Mihai Eminescu este povestea feciorilor unui biet vanator,
care au ajuns sa domneasca peste o tara, alaturi de cea mai frumoasa
fata din lume. Indragostit de frumoasa lumii, unul dintre feciori
este dispus sa renunte la avere pentru a fi alaturi de cea care ii
este draga. Prezentata intr-un format usor de citit, povestea este
presarata cu imagini atragatoare pentru copii.
Eminescu,
Mihai. Luceafărul / Mihai Eminescu. - Bucureşti : Ion Creangă,
1991. - 48p.
"Poema“Luceafarul”
reprezinta, in contextul intregii noastre poezii nationale, si nu
numai al celei eminesciene, fara nici o indoiala, expresia absoluta,
testamentara, pe care o atinge, in ascensiunea ei necurmata, gandirea
poetica si filozofica a lui Eminescu.
"
Eminescu,
Mihai. Somnoroase păsărele / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Litera,
1997. - 29p.
"Poezia
Somnoroase opsprele seamănă cu un cântec de leagăn pentru o
fiinţă dragă, sugerată prin pronumele personal de persoana a doua
singular - ti din versul Fie-ţi îngerii aproape, precum şi
prin urările adresate : Noapte bună! Dormi în pace!"
Eminescu,
Mihai. Unde eşti, copilărie? / Mihai Eminescu. - Chişinău. :
Silvus Libris, (s.a). - 34p.
"Lucrarea
este destinată grupului de copii cu vârsta cuprinsă între
6 și 12 ani și cuprinde următoarele poezii: Rugăciune;
Somnoroase păsărele; O, rămâi; Ce te legeni; La mijloc de
codru des; Lebăda; Copii eram noi amândoi; și
multe alte extraordinare poezii.
"
Комментариев нет:
Отправить комментарий