Expoziţie virtuală

Mihai Eminescu - poet, prozator şi jurnalist.

Luceafărul poeziei româneşti.

Pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani a venit pe lume cel de-al șaptelea copil, din cei 11, ai căminarului Gheorghe și Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici). Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După terminarea claselor primare face două clase de gimnaziu și părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie și mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu. Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Astfel că, în luna ianuarie a anului 1866, când moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia “La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Mihai Eminovici. Între 1869 şi 1862 este student la Viena unde urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe colaborarea la “Convorbiri Literare”. Tot în această perioadă debutează ca publicist în ziarul “Albina” din Pesta. Între 1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene. Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. Director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui și redactor la ziarul “Curierul de Iaşi “ sunt activitățile poetului la Iași. Continuă să publice în “Convorbiri Literare” și devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură și necazuri în familie, i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama. S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu. În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul “Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică și aici i se ruinează sănătatea. În 1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”. În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul “Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori – ora 03.00) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră” „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”,  Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

Eminescu, Mihai. Basme / Mihai Eminescu. - Iaşi : Nasticor, 2007. - 128 p.

"Cartea cuprinde basme adunate cît şi cele proprii."

Eminescu, Mihai. Călin / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Literatura artistică, 1989. - 35p.

"Poemul Calin(file din poveste),este o poveste de iubire, in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului.in conceptia populara, Zburatorul este un personaj invaluit in mister,care farmeca tinerele fete,facandu-le sa se indragosteasca de el. Asa se intampla si in poemul Calin(file din poveste).Poemul Calin este un basm cult in versuri alc din opt parti.Poemul isi are punct de plecare intr-un basm popular,Calin Nebunul."

Eminescu, Mihai. Crăiasa din poveşti / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Cartier, 1995. - 88p.

,,Craiasa din povesti” are profunde vibratii folclorice, poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. Titlul trimite la un personaj de basm, craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica, impresionant de frumoasa, care este personificata, deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate."

Eminescu, Mihai. Din valurile vremii ... / Mihai Eminescu. - Chişinău.: Cartea Moldovei, 2000. - 48p.

"Elegie, de concentrat lirism şi patetică, dar nu exagerată, vibraţie emoţională despre iubirea pierdută şi imposibilitatea de a o regăsi sau retrăi. Ca un nou Orfeu poetul încearcă să reînvie din „negura” vremurilor chipul iubitei şi sentimentul care-i unea, fără însă ca timpul să poată fi înfrânt; despărţirea este irevocabilă şi dragostea pentru totdeauna pierdută. Evocarea femeii nu este, ca de obicei, însoţită de reproşuri sau indiferenţă, ci de afectivitate şi duioşie. Portretul ei, cu elementele tip: braţele reci, „de marmur”, părul „lung, bălai”, faţa albă, - este înnobilat de tristeţe şi îndurerare: Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri / Slăbită e de umbra duioaselor dureri!”  

Eminescu, Mihai. Frumoasa lumii / Mihai Eminescu. - Chişinău.: Cartier, 1995. - 96p.

Frumoasa lumii de Mihai Eminescu este povestea feciorilor unui biet vanator, care au ajuns sa domneasca peste o tara, alaturi de cea mai frumoasa fata din lume. Indragostit de frumoasa lumii, unul dintre feciori este dispus sa renunte la avere pentru a fi alaturi de cea care ii este draga. Prezentata intr-un format usor de citit, povestea este presarata cu imagini atragatoare pentru copii.

Eminescu, Mihai. Luceafărul / Mihai Eminescu. - Bucureşti : Ion Creangă, 1991. - 48p.

"Poema“Luceafarul” reprezinta, in contextul intregii noastre poezii nationale, si nu numai al celei eminesciene, fara nici o indoiala, expresia absoluta, testamentara, pe care o atinge, in ascensiunea ei necurmata, gandirea poetica si filozofica a lui Eminescu. "

Eminescu, Mihai. Somnoroase păsărele / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Litera, 1997. - 29p.

"Poezia Somnoroase opsprele seamănă cu un cântec de leagăn pentru o fiinţă dragă, sugerată prin pronumele personal de persoana a doua singular - ti din versul Fie-ţi îngerii aproape, precum şi prin urările adresate : Noapte bună! Dormi în pace!"

Eminescu, Mihai. Unde eşti, copilărie? / Mihai Eminescu. - Chişinău. : Silvus Libris, (s.a). - 34p.

"Lucrarea este destinată grupului de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și cuprinde următoarele poezii: Rugăciune; Somnoroase păsărele; O, rămâi; Ce te legeni; La mijloc de codru des; Lebăda; Copii eram noi amândoi; și multe alte extraordinare poezii. "