Prezentare de carte

Cel mai frumos creion

 Micuţilor din grupele medii inferioare de la Grădinița nr.119, le-a fost prezentată cartea Cel mai frumos creion. Acest volum este benevenit pentru a însuşi culorile, a învăţa denumirile corecte de nuanţe, a le putea diferenţia. Împreună am admirat fiecare filă în parte, am comentat cele văzute în imagini, am căutat să găsim culorile identice în natură, în îmbrăcămintea celor mici. Copiii s-au încadrat cu uşurinţă în descoperirea cromatică. Cartea a fost de o mare utilitate pentru preşcolari. 

 Liliana Juc

Lecție publică

Care este pericolul și consecințele traficului de ființe umane?

   La această întrebare, în cadrul lecției publice cu tema Pericolul și consecințele traficului de fințe umane, au căutat să dea un răspuns colaboratoarele Centrului Internațional La Strada-Moldova Elena Botezatu și Ludmila Mârza.

   Lecția publică s-a desfășurat la Liceul Liviu Deleanu din capitală. La ea au participat elevii cl. XI împreună cu diriginta Gabriela Pânzari. Lecția a fost organizată de Filiala Târgoviște în cadrul Campaniei naționale Săptămâna de luptă împotriva traficului de ființe umane (16-23 octombrie) cu sloganul Protejat de comunitatea antitrafic.

    Scopul lecției a fost de a informa elevii despre riscurile acestui fenomen, despre metodele de recrutare a persoanelor, inclusiv prin rețelele de socializare online, cât și despre consecințele traficului de ființe umane. Pentru a fi mai convingătoare, colaboratoarele Centrului La strada-Moldova au demonstrat cadre video despre etapele de recrutare, formele, transportare, au vorbit despre scopul TFU, exploatarea sexuală a victimelor , despre munca silnică la care sunt supuse pe mari șantiere de construcții, plantații sau sunt folosite pentru extragerea de organe etc.

    A fost demonstrat și un film-mărturie a unei victime din Republica Moldova, care a fost traficată chiar de soțul dânsei, mărturii zguduitoare despre cruzimea traficanților și despre chinurile prin care a trecut Elena (nume conspirativ, desigur).

    Participanții la lecție au pus unele întrebări, de exemplu, de ce victima nu se adresează poliției? „Nu se adresează, fiindcă ea este închisă, ea nu are libertatea de a ieși în stradă, de a avea acces la telefon, de a comunica, ea nici măcar nu știe locul unde se află ”, a răspuns Elena Botezatu. Au urmat și alte întrebări, după care participanților la lecția publică li s-a distribuit un pliant cu toată informația necesară.

  

Larisa Ungureanu  

expoziție virtuală

               Leonida Lari poetă, eseistă - 65 ani de la naștere

      Leonida Lari s-a născut la 25 octombrie 1949 în satul Bursuceni, raionul Bălți. Ea a ajuns în Parlamentul României pe listele PRM în trei legislative. Este cetatean de onoare al orasului Băcău, Romania, și din 1996 este Cavaler al Ordinului R. Moldova.

       Scriitoarea Leonida Lari si-a pus sufletul pe versuri, lăsând în urma sa si un "Testament":

"Ei, cei mai puri, au fost cei mai blamati,

Ei, cei răniți, cântat-au chiar si rana,

Ah, de-am să mor, vă rog să mă-ngropați

Sub un stejar, din dor, la Capriana."

Lari, Leonida. Al nouălea val / Leonida Lari. – Ch. : Ed. Glasul, 1993. – 124 p.Sub un stejar, din dor, la Capriana."

Lari, Leonida. 101 Poeme/ Leonida Lari. – Bucureşti : Ed. Biodova, 2009. – 99 p.

Lari, Leonida. Se duce vara vieţii… / Leonida Lari. – Bacău : Ed. Vicovia, 2013. – 303 p.

Lari, Leonida. Anul 1989 / Leonida Lari. – Ch., : Ed. Hyperion, 1990. – 188 p.

Lari, Leonida. Lunaria / Leonida Lari. – Galaţi : Ed. Eminescu, 1995. – 148 p.

Lari, Leonida. Epifanii/ Leonida Lari. – Galaţi : Ed. Prto-Franco, 1994. – 74 p.

Lari, Leonida. Lira şi păianjenul/ Leonida Lari. – Ch., : Ed. Hyperion, 1992. – 224 p.

Lari, Leonida. Dulcele foc/ Leonida Lari. – Bucureşti : Ed. Univers, 1991. – 333 p.

Prezentare de carte

 Zbor frânt de V. Beșleagă 

     la Liceul cu Profil de Arte Doina și Ion Aldea Teodorovici

    De data aceasta la prezentarea romanului Zbor frânt a participat și autorul, scriitorul Vladimir Beșleagă. Întâlnirea era așteptată atât de elevi, cât și de profesori, în special, de limbă română: doamnele Silvia Frimu și Natalia Guranda. Un rol aparte l-a avut și bibliotecara liceului, doamna Olga Bodaci care, la întâlnirea cu Vladimir Beșleagă a să prezintat unele din volumele semnate de autor pe parcursul anilor care se află în fondurile bibliotecii liceului.

   Întâlnirea a început cu prezentarea Programului Chișinăul citește o carte, care a demarat în 2004 și în cadrul căruia au fost propuse spre lectură volumele mai multor scriitori de referință din Republica Moldova: Aureliu Busuioc, Aurelian Sivestru, Savatie Baștovoi, Anatol Moraru, Nicolae Dabija, Nicolae Rusu ș.a.

   În acest an cititorilor din Chișinău li s-a propus romanul Zbor frânt de Vladimir Beșleagă (ediție definitivă). Prima apariție editorială a fost în 1966. De atunci romanul a fost editat, după cum a precizat și autorul, de opt ori, fiind scris la o „temperatură înaltă”.

   Chiar la momentul apariției un critic l-a caracterizat ca fiind „cartea unui destin”. Iar din perspectiva zilei de azi, romanul este o „parabolă istorică povestită de Isai” care „nu vizează doar cazul particular al unui copil, ci destinul neamului stabilit în acest spațiu geografic”.

    Criticul orădean Ion Simuț îi dedică autorului Vladimir Beșleagă în săptămânalul „România literară” o elogioasă cronică, considerându-l „cel mai important prozator basarabean al secolului al XX-lea”, iar romanul Zbor frânt este calificat drept „vărful ierarhiei în proza basarabeană”.

    Acestea fiind spuse, prezentarea a fost continuată de profesori și elevi care au vorbit „Despre scriitorul Vladimir Beșleagă și creația sa” (Natalia Guranda), „Biografia de creație a scriitorului V. Beșleagă” (Toderici Vladislav),despre „Destine frânte în romanul lui Vladimir Beșleagă” (Silvia Frimu), despre „Cele două lumi în romanul Zbor frânt de V.Beșleagă” (Batîr Ion). Un poster care-l reprezintă pe Isai, personajul principal, a fost realizat de eleva cl. XI Alina Alici. Și-au expus opiniile elevii Racoviță Daniela, David Irina, Chirciu Alina, Olga Bodaci ș.a.

   Au urmat mai multe întrebări adresate autorului, cum ar fi: De ce personajului principal i s-a dat numele Isai? Care sunt cele mai frumoase impresii ale autorului din timpul adolescenței? Ce operă o consideră mai importantă din ceea ce a scris? Ce l-a motivat să scrie romanul Zbor frânt? De ce a fost schimbat titlul, romanul numindu-se inițial Țipătul lăstunului? „Funcția” de deputat a influențat asupra creației?

   La acestea și alte întrebări, Vladimir Beșleagă a dat răspusuri clare, concrete, pe înțelesul elevilor, dar nu simpliste. De fapt, răspunsurile sale au fost un discurs al unui scriitor care nu a venit pur și simplu la o întâlnire cu niște elevi, ci a ținut să le spună  adevăruri despre arta scrisului, despre perceperea unei opere literare, dar și despre curajul copiilor din toate timpurile. „Copiii sunt foarte curajoși. În Lion, Franța, există un monument dedicat copiilor care au participat în cel de-al doilea război mondial. În clipe de grea cumpănă pentru țară, copiii dau dovadă de un curaj incredibil, de exemplu, în timpul războiului din Transnistria în 1992 așa numiții „burunduci” au luptat cu separatiștii”. Vladimir Beșleagă a vorbit auditoriului în așa fel, încât această întâlnire li s-a întipărit celor prezenți și va rămâne ca unul din cele mai importante evenimente din viața lor.

Larisa Ungureanu

Discuţie/dezbatere

 Toamna se numără bobocii. De ce?

  

În cadrul festivităţii Toamna de Aur, desfăşurată la Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri Eurica a avut loc o discuţie/dezbatere Toamna se numără bobocii. De ce?

Toamna se numără bobocii e un vechi proverb românesc, folosit de sute şi sute de ani, intrat în conştiinţa comunitară a neamului nostru, purtători de limbă română ca o expresie firească. De regulă, proverbele nu se traduc sau, dacă se traduc, se caută echivalentul limbii încare se traduce.

Împreună cu copiii am încercat să descifrăm sensurile directe, dar şi „ascunse” ale acestui proverb: boboci se numesc copiii care merg pentru prima oară la şcoală, boboci se numesc puişorii de raţă, gâscă, lebădă.

Toamna se numără bobocii! Cad frunzele, merele, perele, prunele, gutuile, castanele. Toamna se culeg roadele câmpului. Toamna se joacă nunţile. Toamna se numără bobocii, adică toamna se văd rezultatele muncii unui an întreg. A fost un an bun! Au roditi copacii, viţa de vie, am strâns răsărită, păpuşoi... Avem ce vinde, dar avem şi ce lăsa în hambare.

A ruginit frunza din vii... S-au scris poezii despre acest anotimp, s-au compus cântece.

Fiecare din noi îşi numără bobocii: ce succese a avut, pe unde a fost, ce-a aflat, ce-a cunoscut.

Copiii au început şi ei să-şi numere proprii bobocei: Maria şi Ştefan au mers în clasa I-a, Victor a luat locul I la concursul de dansuri şi locul II la înot, Maria a luat locul I la concursul orăşenesc de gimnastică artistică, Alina a terminat cl. II cu note de 9 şi 10, ajungând în fruntea clasei, Cristian a participat la campionatul de fotbal cu Şerif-Tiraspol, fiind în echipa Real-Succes şi având scorul 2:0.. Tot Cristian a luat locul I la Takwondo. Alţii au fost la bunici şi i-au ajutat lu lucrările câmpului. Mai în scurt, fiecare copil, participant la discuţie şi-a numărat boboceii lui.

De menţionat că participanţii le discuţie/dezbatere învaţă la liceul Mihai Marinciuc.

Larisa Ungureanu

Prezentare de carte

Chişinăul şi chişinăuienii

 În cadrul decadei Chişinău oraşul meu, în scopul promovării colecţiei despre Chişinău, a instituţiilor şi a personalităţilor care onorează oraşul nostru, atragem atenţia asupra unor publicaţii apărute despre Chişinău şi oamenii lui. Elevilor de la Şcola Profesională nr. 2 le-a fost prezentat  volumul Chişinăul şi chişinăuienii de Iurie Colesnic unde autorul  aduce în prim-plan oameni care au locuit, au tranzitat ori s-au aflat pentru o scurtă perioadă în capitala Basarabiei. Iurie Colesnic scoate din închisoarea uitării personalităţi care pot fi adevărate exemple pentru generaţiile prezente, iar modul în care autorul îşi prezintă personajele istorice nu poate servi decât deliciului lecturii şi curiozităţii oricărui cititor îndrăgostit de Chişinău.

      Printre cele 600 de pagini ale cărţii se găsesc, de asemenea, peste 400 de fotografii, ce reprezintă pasaje despre atmosfera care a dominat cândva în Chişinău, cluburile de fotbal, orchestrele de fanfară şi maşinile de epocă ce au circulat pe străzile oraşului 
  Elevii au aflat multe lucruri noi despre oraşul nostru drag si despre oamenii care i-au creat istoria.

Întâlnire cu scriitorul Iulian Filip

Prezentare de carte

Chișinău : Album de Amadeo Carroci

                                                                 

                                                                   

     Astăzi la biblioteca a avut loc prezentarea de carte Chișinău de Amedeo Carrocci, unui grup de elevi de la Liceul Teoretic român-italian Dante Alighieri.

 Cartea este un album-foto, unde putem vedea Chișinăul într-un alt punct de vedere – prin ochii unui italian, fotograful Amedeo Carrocci. Prima filă a cărții conține un cuvînt introductiv semnat de ex-primarul de Chișinău Domnul Serafim Urecheanu:      Pe paginile acestei încântătoarei lucrări, intuită și îngrijită cu inteligență și dragoste, se vor perinda istoria și arta, frumusețea monumentelor și peisagistice, tradițiile culturale și chipuri ale personalităților ce au marcat urbea noastră. Toate Vă vor suscita interesul de a vizita Chișinăul, a spus primarul.

     Cartea cuprinde imagini din Chişinău: Primăria orașului, Președinția, Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, Catedrala, biserici, teatre, muzee, dar şi alte edificii, străzi. La începutul cărții este inclusă și Odă orașului Chișinău semnată de poetul Gheorghe Vodă.  La finele albumului este indexul imaginilor și Planul urbanistic al Chișinăului din anul 1817, găsit în Arhiva istorico-militară din Moscova, însoțit de comentarii. Textul albumului este paralel în limbile română, engleză şi italiană.

Aliona Mocanu

Oră de lectură

                      Chișinăul în literatură

 +

Pe data de 8 octombrie la filiala Târgovişte cu un grup de utilizatori s-a desfăşurat ora de lectură în baza volumului  Chişinăul în literatură.

   În antologie au fost selectate poezii, proză,versuri, eseuri ale mai multor scriitori români, ruşi, germani, ucraineni.

   Toate operele sunt dedicate  oraşului nostru Chişinău cu gînduri sincere, mărturii de dragoste şi admiraţie faţă de locul natal şi frumuseţea municipiului. În cadrul orei au fost lecturate mai multe poezii despre Chişinău, scrise de  Petrea Cruceniiuc Sărbătoare în oraşul meu, Iulian Filip Porţile şi altarele Chişinăului, Liviu Deleanu Chişinău –tu eşti leagănul visului meu, Petru Zadnipru Făt –Frumos, oraşul meu, G. Modosov Să vină oaspeţi. Am citit expresiv, am conversat, copiii şi-au expus gândurile. Cîţiva participanţi au recitat strofe din poezia Odă oraşului Chişinău de Gheorghe Vodă.

                                                            

    Ne mândrim cu oraşul  nostru şi am dori  să păstăm tot ce este bun în el şi să-l facem şi mai frumos!
                                                                                       Violeta Lisnic

.

 

Întâlnire cu scriitorul Iulian Filip

Spectacolul literar-muzical Cartea bună 

(în baza volumului Urmele mele frumoase de Iulian Filip)

  Cartea-i bună când adună...

Cartea bună gând adună...

Cartea bună lume-adună

(Lume bună îm-pre-u-nă!)

 Copiii au nevoie să se sprijine de ceva frumos, spune poetul Vasile Romanciuc în prefaţa cărţii Urmele mele frumoase de Iulian Filip. Şi atâtea lucruri frumoase au găsit în ea: poezii, povestioare hazlii, poveşti, glume, scenete, ghicitori, cântece. Pe lângă toate, cartea e un abecedar, unde literele se învaţă într-o perpetuă bucurie, cu cântec, voie bună şi umor. Dintr-o împletire a muzicii cu poezia, adică din colaborarea frumoasă a scriitorului Iulian Filip cu compozitorii Daria Radu, Gheorghe Mustea, Ion Dascăl, Anatol Chiriac, Anatol Roşcovan au rezultat frumoase melodii puse pe filele acestui volum Ilustrat de Olga Cazacu.

 Cartea cu gânduri bune i-a adunat pe copiii grupelor pregătitore din Grădinița nr. 119 într-un spectacol literar-muzical Cartea bună în baza volumului Urmele mele frumoase de Iulian Filip. Aceşti copii din neamul lui Pâcală prin cântec au spus cât de bine e Acasă, "Ce vise frumoase / aici când te culci! / Ce pâine gustoasă! / Ce cântece dulci! "  "Ce frumoasă şi ce clară / lumea-i ce ne înconjoară, / când din măr culegem mere, / când din păr culegem pere" (Lumea clară şi frumoasă), " Grâu-i plin, roada e bună / grieraşul cântă-ntruna - / cri-cri, cri-cri - / mai ales când iese luna." (Greieraşul nedumerit). Au declamat poezii dedicate verbului matern – Domnul peste casa noastră, Poezie – vorbă năzdrăvană, pâinei – Spicul cu prietenii lui,  au recitat și dramatizat gustoasele poezii Gospodina Dina, Plăcinţele cu mărar.

 Acestui spectacol s-au alăturat și elevii de la Colegiul Pedagogic  Alexei Mateevici, aflați la practică, cu un mini recital muzical (Din neamul lui Păcal[, Acordionul alintat).

 La final, scriitorului Iulian Filip i-au fost adresate întrebări ghiduşe, pline de farmecul copilăriei, provocatoare pentru un poet, bunăoară: De ce se învârte pământul? De ce cresc florile? De ce vine toamna? Motive lirice, nu alta. Domnul Iulian Filip le răspundea cu mult umor şi jovialitate - Florile sânt geloase, se întrec cu voi, copiii, deaceea cresc! Noi sântem mai norocoşi decât cei de la Polul Nord, avem anotimp de trecere, toamna etc.

  Întîlnirea cu condeierul Iulian Filip a lăsat urme frumoase în sufletele micuților și tuturor celor adunați pentru acest spectacol. 

Liliana Juc