Seminar Sportul – pilon de bază al sănătății

Sport şi sănătate

Pe data de 30 martie curent am participat la seminarul „Sportul – pilon de bază al sănătății”, care s-a desfășurat la Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri „Vatra”. Organizatori: Direcția Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani. Filiala „Târgovişte”, deşi nu s-a aflat printre organizatori, a avut totuși un rol: din partea noastră a fost delegat domnul Vladimir Halipli, medic chirurg, scriitor, organizatorul Clubublui Sănătatea pentru toţi, care-şi desfăşoară activitatea de mai bine de un an.

Iniţiatoarea acestui seminar a fost Maria Sanduleac, sportivă de profesie, pedagog la CCCT „Vatra”, pentru care sportul are o importanță deosebită şi se străduie să-l promoveze în actvitatea Centrului, organizând cu copiii întreceri, excursii, diverse jocuri sportive. Ideea a fost acceptată și iată că s-a purces la organizarea lui. Seminarul şi-a propus următoarele obiective: promovarea modului sănătos de viaţă; cultivarea dragostei pentru mișcare și formarea practicii sistematice a folosirii exercițiilor fizice.

La seminar au fost înaintate spre discuţie mai multe subiecte: Avantajul practicării exerciţiilor fizice în activităţile cu copiii în CCCT ”Vatra”, Sportul ca metodă de profilaxie a bolilor pentru copii, Evoluţia mișcării olimpice în RM, Siguranţa vieţii și a sănătăţii omului. Au fost propuse Exerciții demonstrative și Lucrul în atelier. La seminar au participat colaboratori de la DPDC, perdagogi organizatori din sectoarele municipiului Chişinău, alți invitaţi.Moderatoarea seminarului a fost Felicia Cireş. Un cuvânt de salut l-a rostit doamna Tamara Lisnic-Răscoală, șef DPDC Biuicani, care a menționat că, spre regret, sportul nu ocupă un loc important în viața noastră. Tema seminarului este binevenită şi poate va fi un impuls pentru a promova sportul în oraş.

Cu foarte multă atenţie au fost ascultate comunicările Mariei Sanduleac, Centrul „Vatra”, Mariei Robu, director arjunct Centrul Naţional de medicină sportivă „Atletmed”, Nicolai Ambrosi, Director Curs Administraţie Sportivă al CNO Moldova, Vladimir Halipli, Clubul Sănătatea pentru toți, Filiala „Târgovişte”.

Exerciţiile demonstrative: box, aerobică, dans modern au lăsat o foarte bună impresie, dar şi dorința de a promova mişcarea în viaţa noastră, inclusiv în activitatea de zi cu zi a Centrelor Comunitare din municipiu.

Lucrul în atelier i-a mobilizat pe toți participanții la seminar într-o actvitate cu elemente sportive, jocuri dinamice, care ar putea fi folosite în activități.

Dorinţa participanţilor la seminar a fost de a continua tema „Sportul – pilon de bază al sănătăţii” şi de a promova mişcarea, jocul, sportul în activitatea Centrelor. Dat fiind că Fliala „Târgovişte” colaborează intens cu Centrele Comunitare „Vatra”, „Eureca” credem, că vom găsi o modalitate de a promova sportul – un mod de a lupta cu sedentarismul, şi în activităţile bibliotecii prin întâlniri cu sportivi de performanţă, prin diverse activităţi la baza cărora stă mişcarea şi jocul.

Larisa Ungureanu

Ședința Clubului

 E bine să ştim să vorbim şi să scriem corect!
29 martie la cea de-a 2-a şedinţă a clubului, participanţii au explicat ce înţeleg ei prin sintagma limbă îngrijită, care sânt cele mai frecvente greşeli de exprimare, cum ne debarasăm de ele.

Ce numim pleonasme, care sânt ele; prin ce tehnici (de substituire, intercalare) excludem cacofoniile; cum evităm un calc lingvistic.

Eleviilor li s-au propus diferite ortograme unde ei au depistat, rectificat greşelile, au făcut trimiteri la ediţiile de referinţă.

 Momentul dedicat literaturii a fost lectura în lănţişor a poezii În bibliotecă de Ana Blandiana.

Clubului temelor pentru acasă Studiem împreună

Ana Blandiana – un destin poetic

În cadrul Clubului temelor pentru acasă Studiem împreună, la Filiala „Târgoviște” s-a desfășurat colocviul cu tema „Ana Blandiana – un destin poetic” (70 de ani de la naștere). Acest colocviu a fost organizat în parteneriat cu liceul teoretic „Columna” - elevii cl. IV, dirigintă doamna Rodica Prodan.
Acum, câteva zile, Ana Blandiana s-a aflat la Chișinău. A avut mai multe intâlniri, inclusiv cu studenții de la USM. Poeta nu a venit să-și sărbătorească ziua de naștere la Chișinău (25 martie 1942, Timișoara). A fost o simplă coincidență. Scopul vizitei sale s-a concentrat pe vernisarea expoziției Memorialul comunismului de la Sighet, care a avut loc la 27 martie curent în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, unde a venit împreună cu scriitorul Romulus Rusan, soțul poetei. De menționat, că Ana Blandiana a fost disidentă și apărătoare a drepturilor omului în perioada când la putere se afla Nicolae Ceaușescu. Ana Blandiana s-a implicat direct în viața civică a României printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, care are și un centru de cercetare ce organizeaza anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar. Despre această activitate a Anei Blandiana am ținut să vorbesc la începutul colocviului pentru a acentua implicarea poetei în viața societății. Am consultat mai multe cărți, surse biobibliografice, opera scriitoarei. M-a ajutat mult și faptul că am cunoscut-o personal în timpul vizitei dumneaei la BN.
În continuare a vorbit doamna Rodica Prodan, care a adus un elogiu creației poetice a Anei Blandiana, accentuând că pentru elevii clasei a IV a fost un prilej binevenit de a se apropia de creația scriitoarei, de a cunoaște biografia ei, de a studia opera poetică și chiar de a învăța pe de rost mai multe poezii. Dumneaei s-a referit și la tema Ana Blandiana - creație și destin poetic.

Despre viața, activitatea, opera Anei Blandiana s-au pronunțat mai mulți elevi, oprindu-se succint asupra urmatoarelor teme. Date biografice și studii; Activitatea poetică și publicistică. Ana Blandiana - creație și destin poetic.
A urmat o scurtă prezentare a cărții „Întâmplări cu Arpagic”, elevilor le-am explicat semnificația numelui Arpagic, le-am citit poemul „Ce este și ce face un maidanez?” și „O vedetă de pe strada mea”, făcând și o scurtă analiză a ”stării poetice”, a versului lin și ușor care „curge” din ”pana” poetei.
În încheiere, elevii au prezentat un recital de poezii din creația Anei Blandiana: Într-o zi pe când lucram, În bibliotecă, Vișinul leneș, O furnică poetă, Greierele și furnica ș.a.
În sprijinul acestui colocviu bibliotecara Violeta Moraru a organizat o expoziție de cărți din fondurile Bibliotecii „Târgoviște”. Enumerăm unele titluri: Întîmplări cu Arpagic, Orașe de silabe (eseuri), Geniul de a fi (eseuri), Proiecte de trecut (proză), La cules îngeri, Poeme 1964 – 2004, Centrul singurătății, Opera poetică, Somnul din somn, Sertarul cu aplauze (roman) ș.a. La fel au fost expuse și două fotografii ale poetei: una din tinerețe și o alta – ajunsă la vârsta împlinirilor.

Larisa Ungureanu

Seminar

Lumea toată e un teatru şi ca teatrul suntem noi...

Acesta a fost genericul seminarului care s-a desfășurat la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri „Vatra”. Organizator: Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri „Eurica” în persoana Mariei Plămădeală, pedagog-organizator, în parteneriat cu Filiala „Târgoviște” în persoana Larisei Ungureanu, organizator manifestări culturale și Centrul pentru Copii și Tineri „Vatra” în persoana Mariei Sanduleac, pedagog organizator.

Invitați: Dina Cocea, artistă la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Artistă a Poporului.

Participanți: Victoria Lungu, artistă, interpretă de muzică ușoară, Natalia Agapi, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copiilor, Larisa Ungureanu, Filiala „Târgoviște”, Ana Greadcenco, pedagog-organizator, pedagogi de la CCCT.

Scopul acestui seminar a fost de a promova arta teatrală, având ca obiectiv informarea, cunoașterea oamenilor de teatru, a specificului artei teatrale pentru ca pe viitor a deschide cercuri de artă teatrală, vorbire scenică în unele Centre.

Un cuvând de salut l-a rostit Natalia Agapi, dorind participanților la seminar succese, iar actorilor mari realizări spre binele spectatorilor.

Maria Plămădeală în alocuțiunea sa întitulată „Viața e o scenă... și noi suntem actorii ei” a ținut să menționeze că acest seminar se desfășoară în preajma Zilei Internaționale a Teatrului care se sărbătorește și în Republica Moldova. „Viața este precum scena unei piese de teatru. Viața este un spectacol zilnic de evenimente, de trăiri, de senzații, de întâmplări și mă întreb, dacă am renunțat la măști sau ne mai ascundem în spatele lor. Involuntar, suntem actori. Zi de zi viața ne pune în fața unor situații inedite”. Înainte de a-și încheia discursul, doamna Plămădeală a ținut să informeze participanții la seminar că învitat de onoare este artista Dina Cocea, pe care „o țin minte din copilărie, fiindcă veneam la Chișinău împreună cu mama la teatru, dar și teatrul venea pe la noi”. A transmis artistei salutări de la mama sa, „un spectator de rând, care vă iubește și regretă ca în prezent teatrele nu vin, cum veneau în trecut, la sate și jucau spectacole în fața unei mulțimi de oameni, pentru care aceste întâlniri cu oamenii de teatru erau adevărate sărbători”.

Despre „Harta teatrală a Chișinăului și a Republicii Moldova” a vorbit Larisa Ungureanu, care a făcut o „excursie” imaginară prin Chișinăul teatral, dar și prin orașele Balți, Tiraspol, Cahul, Comrat, Cedâr-Lunga, Taraclia unde funcșionează teatre. ”În prezent în Republica Moldova activeză 32 de teatre: 12 – de stat, 10 – municipale, 1 – regional-departamental, 9 - private”. Istoria teatrului național „începe din 27 decembrie 1816 când la Iași a fost jucat primul spectacol în limba română. A fost la inițiativa cărturarului și iluministului, marelui om de cultură, scriitorului Gheorghe Asachi care a tradus piesa „Mirtil și Hloe” de Gessner și Florian, a desenat decorurile, a făcut regia și a pictat cortina. Au jucat copii de boieri, cărora le-a păsat de destinele limbii și a culturii naționale. În prezent, această zi se consemnează la noi prin Ziua Actorului”. Iar sărbătoarea oamenilor de teatru – Ziua Mondială a Teatrului „se sărbătorește prin Gala Premiilor UNITEM”, UNITEM – Uniunea Teatrală din Moldova este o organizație profesională.

Dina Cocea, Artistă a Poporului, a mulțumit pentru invitație și a povestit participanților la seminari pagini din viața de creație, amănunte din anii când scena o ademenea ca mireazma unei flori, menționând că talentul fără muncă nu înseamnă nimic. A vorbit cu mult drag de rolurile jucate pe scena Teatrului Academic „A.S. Pușkin” din Chișinău – Jana d'Arc, Peppi Cioraplung, colaborarea cu regizorii Valeriu Cupcea, Andrei Băleanu, Veniamin Apostol, dar și mai tinerii Alexandru Cozub, Vitalie Drucec. Artista a vorbit despre colegii săi, despre repetiții, care înseamnă foarte mult în procesul de montare a unui spectacol, despre nenumăratele deplasări în satele și raioanele republicii, întâlnirile pe care le-a avut cu spectactorii, a povestit istorioare cu haz din timpul spectacolelor, întâmplări haioase din viața de actor. „Viața de actor implică multe sacrificii. Un actor trebuie să renunțe de multe ori la sine, la viața sa. Nu întâmplător multe actrițe, actori nu au familii, nu au copii. Este o muncă foarte grea munca de actor. Din păcate, ea nu este apreciată la modul cuvenit”.

Despre Ținuta scenică a unui actor a vorbit Victoria Lungu. „Am făcut parte din grupul doi și am fost selectată de însuși Emil Loteanu. Am participat la emisiunile „Se caută o stea”, am făcut studii de actorie, regie, canto”. Victoria Lungu a vorbit despre ținuta scenică a unui actor, despre plăcerea de a fi actor și frumusețea acestei profesii.

Discuția în jurul teatrului a continuat cu alte comunicări, completări axate pe ineditul acestei profesii.

S-a vorbit și despre importanța criticii de teatru a cărei menire este să lase posterității cronici, articole, interviuri, cărți despre maeștrii scenei, despre spectacole. Despre importanța acestei profesii a vorbit și Dina Cocea și alți participanți.

La seminar au fost prezentate mai multe cărți de critică și istorie a teatrului din Republica Moldova, scrise și publicate în ultimii ani. La fel, a fost prezentată și revista „Teatru”, ediție a UNITEM-ului.

În contiunare, a fost jucat un fragment din „Casa mare” de Ion Druță în viziunea scenică a Mariei Plămădeală. Interpreți – copii, beneficiari ai Centrului „Eurica”. Jocul lor a fost aplaudat și apreciat de către Dina Cocea, dar și de spectatorii

La rându-i, Dina Cocea a ținut să recite poezia „Mortua est” de Mihai Eminescu, o poezie fermecătoare, încărcată de sentimente, o poezie la care actrița ține foarte mult. A fost un moment impresionant acest recital, dat fiind că participanții la seminar au avut ocazia „pe viu” s-o vadă pe actriță, mai ales într-un moment de inspirație.

În incheiere, Dina Cocea a invitat participanții la seminar să vină la teatru, în special, să vadă spectacolul „Actrițele” în care evolueză și dumneaei. Spectacolul este una din recentele montări ale Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Spectacolul se joacă în Sala „Valeriu Cupcea”.

Larisa Ungureanu

Club de lectură şi instruire

E bine să ştim să vorbim şi să scriem corect

   Scop: oferirea unui suport informaţional la disciplina limba şi literatura română, pormovarea imaginii bibliotecii în comunitate.

  Obiective:

l        dezvoltarea competenţelor de scriere şi rostire corectă;

l Stimularea interesului faţă de lectură, asimilarea şi conştientizarea materialului lecturat;

l        cultivarea dragostei faţă de limba română;

l        formarea abilităţilor de utilizare a publicaţiilor de referinţă (dicţionare).

 21 martie 2012, orele 15.00 -  Inaugurarea Clubului de lectură şi instruire E bine să ştim să vorbim şi să scriem corect,   participanţi - elevii Liceului Dante Alighieri.

  Ideea iniţierii clubului a survenit dintr-o  necesitate cotidiană — de-a corija greşelile ortoepice din vorbire, de-a direcţiona beneficiarul în utilizarea fondului de referinţă. Scopul acestui club este oferirea unui suport informaţional la disciplina limba şi literatura română, iar obiectivele vizate sînt: dezvoltarea competenţelor de scriere şi rostire corectă; stimularea interesului faţă de lectură, asimilarea şi conştientizarea materialului lecturat; cultivarea dragostei făţă de limbă română; formarea abilităţilor de utilizare a publicaţiilor de referinţă.

  Prin dialog cu elevii, am stabilit ce înseamnă o limbă îngrijită, care sânt inamicii limbii române —  calcurile, pleonasmele, acofoniile etc., modalităţile de evitare; ce ne-ar ajuta să avem un limbaj cultivat, un vocabular bogat; la ce tipuri de dicţionare recurgem. Jocurile  şi exerciţii lexicale, precum  depistarea unor greşeli din vorbirea cotidiană, înlăturarea cuvintelor parazitare, găsirea formei corecte a unor lexeme şi expresii, identificarea formei literare de cea populară, le-au oferit  particpanţilor posibilitatea să-şi manifeste abilităţile şi să însuşească multe lucruri noi.

  Spre finalul şedinţei au fost lecturate poezii cu tematica     primăverii, astfel consemnând şi Ziua Mondială a Poeziei.

 Găndul cardinal spre care am tins la iniţiera acestui club şi  la care au ajuns participanţii a fost — E bine să ştim să vorbim şi să scriem corect.

Expunere-dezbatere

Mai aproape de Franța

Câțiva ani la rând, Filiala „Târgoviște” organizează diverse manifestări în cadrul Zilelor Francofoniei în Republica Moldova. În acest an, francofonia s-a desfășurat sub semnul unei expuneri-dezbatere pe tema Tradiții culinare franceze.

Această manifestare a fost posibilă datorită faptului că Biblioteca „Târgoviște” colaborează foarte strâns cu liceul profesional nr. 1, care pregătește specialiști de acest gen: culinari, bucătari, ospătari, chelneri. Mai mult ca atât, la liceu există grupe în care se studiază intensiv limba franceză. La manifestare au participat: elevii cl. a V de la liceul „Dante Alighieri”, care au venit însoțiți de bibliotecara Valentina Ciobanu și învățătoarea Gristopov Maria. Cu expuneri pe marginea temei au venit elevii anului II de la liceul profesional nr. 1, specialitatea chelneri, însoțiți de profesoara, domnișoara Lucia. Înainte de a trece la elucidarea temei, am făcut o introducere în bucătăria franceză, menționând că francezii au ridicat prepararea mâncării de la necesitate la rang de știință și artă. I-am întrebat pe copii, ce produse de provenineță franceză le sunt cunoscute. La început mai titmid, apoi mai îndrăzneț, ei și-au amintit de prăjiturile eclaire, torta Napoleon, de nelipsitele croissante cu ciocolată, de pâinea Baghete, de salata beufe, de brânzeturile franceze, în special, cele cu nucă și brânzeturile cu mucegai etc. Copiilor le-au fost prezentate mai multe cărți din fondurile bibliotecii despre bucătăria franceză, alese cu grijă de bibliotecara Violeta Moraru.

Manifestarea a început cu un șir de expuneri în limba franceză din Istoria bucătătriei franceze. Astfel, despre Bucătăria franceză în antichitate a vorbit Vasile Covali. El a remarcat importanța celor trei factori: focul, vasele, conținutul (carne, pește, boabe). Despre   Bucătăria franceză în evul mediu a vorbit Dorina, menționând faptul că mesele erau sofisticate pe atunci, bogate în mâncăruri preparate din carne și înfrumusețate foarte mult. Era o erupție de talente în ale bucătătriei. Mâncărurile erau aranjate pe platorul mari, cupele și vasele erau din aur și argint, dar în același timp mesenii nu se serveau de șervețele, ci-și ștergeau mâinile de sosuri și carne de fețele de masă, iar ciolanele le aruncau câinilor. Pe atunci la masa nu se foloseau nici furculița, nici lingura. Oamenii utilizau degetele.

Un frumos discurs a ținut eleva Țîța Dorina. Ea a vorbit despre Bucătăria franceză în epoca Renașterii, când se remarcă un anumit rafinament în comportamentul mesenilor, dar și aranjarea bucatelor conform unor reguli estetice. Francezii încep să folosească furculița cu 4 dinți și lingura.

 Bucătăria franceză din secolele XVII-XVIII a fost dominată de absolutism, în special, de absolutismul Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea. Despre această perioadă ne-a vorbit elevul Grigorov Dan. În această perioadă au început să fie utilizate la masă și cuțitele, iar prepararea bucatelor a fost transformată într-o adevărată artă. Eticheta, adică comportamentul, a devinit o regulă care trebuia respectată. Eticheta includea și comportamentul la masă. La fel, diversitatea bucatelor prezenta o varietate de feluri de mâncare, dar și băuturi. În 1765 a fost deschis la Paris primul restaurant.

Coșeri Tania a vorbit despre Bucătătria franceză din secolul XIX care a fost ca o erupere gastronomică, dar fiind că marii bucătari proveneau din vechile case și familii aristocratice, punând în valoare tradițiile moștenite. Astfel, au apărut marile restaurante, unde se preparau diverse bucate din melci, stridii, pește, pasăre, vânat, pe de altă parte, producătorii au pus în vânzare diverse produse gastronomice. De remarcat și faptul, că în acest secol Napoleon Bonaparte a reintrodus Postul Paștelui. O largă răspândire au căpătat bucatele fără carne, considerate mâncare fină, produsele de cașcaval, băuturile, în special, vinurile. Se acorda o mare atenție eleganței servirii, dar și bunelor maniere ale mesenilor. În circulație a fost introdus termenul de gastronomie, gastronomic, ceea ce însemna arta preparării mâncărurilor de calitate superioară. Tot în acest secol apare și noțiunea de gourmand, adică de cel care știe nu doar să mânânce, ci și să prețuiască o mâncare bună.

Despre Bucătăria franceză din secolul XX a vorbit eleva Buruian L. Bucătăria franceză cunoaște o intensă evoluție, anumite bucate, băuturi franțuzești fiind preluate de alte popoare. O mare amploare cunosc brânzeturile, produsele de panificație, sosurile, intră în circulație noțiunea de Grande cuisine, adică o dezvoltare pe scară larbă a cunoștințelor și bogăției bucătătriei franceze, acumulate de-a lungul secolelor. Bucătarii se întrec care mai de care în a pune în aplicație cunoștințele și măiestria lor. Apar numeroase cărți, inclusiv de rețete de mâncăruri.În genere, bucătătria franceză poate fi clasificată astfel: bucătăria burgheză, bucătătria aristocrată, bucătătria tradițională, bucătătria regională – est, vest și sud.

De remarcat, că fiecare expunere a durat 3-5 minute, urmată de un scurt rezumat în limba română. Dezbaterile s-au făcut în special la tema prăjiturilor, a bunelor mainere, a folosirii cuțitului și furculiței, dar și a felurilor de bucate de la noi asemănătoare ce cele francez - frigărui, salate, supe.Manifestarea s-a desfășurat într-o atmosferă plăcută, cordială. Elevii de la liceul „Dante Alighieri” au rămas plăcut surprinți de faptul, că colegii lor mai mari de la liceul vecin vorbesc fluent franceza și știu atât de multe despre mâncărurile franceze.

„Și nu numai!” a remarcat domnișoara Lucia, care a venit la manifestare „înarmată” cu un filmuleț despre toate felurile de mâncare pe care dorea să-l demonsteze copiilor, dar din lipsă de proiector nu a fost posibil. Domnișoara Lucia a mai spus, că elevii învață la liceu nu doar bucătătria franceză, ei cunosc bucătătria națională, dar și bucătăriile altor popoare, invitând audiența la Săprămâna artei culinare, care se desfășoară în lunile aprilie mai la liceul profesional nr.1.În încheiere, cu toții am aplaudat, mulțumind astfel elevilor care au venit cu expuneri, dar și faptului că am fost, fie și pentru o oră, mai aproape de Franța.

Larisa Ungureanu

Serată de creație

 Mihai Cucereavîi – 70 de ani

    În cadrul Cenaclului „La Târgoviște” pe data de 16 martie curent a avut loc Serata de creație: Mihai Cucereavîi – 70 de ani, la care au participat membrii cenaclului, cunoscuți scriitori, epigramiști, colegi din anii de studii, rude, prieteni, bibliotecari, dar și feciorii Leonard și Adrian și nepoțica Ana.
    Cu această ocazie au fost expuse mai multe cărți, articole, antologii de versuri, alte materiale ale jurnalistului, poetului și epigramistului omagiat. Menționăm volumele: Pasărea Phoenix. Tristihuri; Mintea de pe urmă. Catrene, epigrame, parodii; Bună ziua, noapte! (În glumă și în serios – poezii, haiku, catrene, epigrame, parodii, fraze, schițe umoristice); 101 Epigramiști români. Colecția Ideal. Antologie; Artă sfâșiată. Antologie de poezie. 73 de poeți; Spiralele vieții. Antologie de poezie.
Şedința a fost deschisă de Ion Cuzuioc, scriitor, președintele Cenaclului „La Târgoviște”. Printre altele dumnealui a remarcat: „Mă uit la titlul expoziției cu nostalgie și nu-mi vine să cred că cifra 70 este reală. Și totuși, pentru noi toți este o mare sărbătoare, îl omagiem pe fratele și colegul nostru Mihai Cucereavîi. Ne cunoaștem de când activăm în cadrul Cenaclului, dar este un autor cunoscut, fiindcă a publicat în presă, are mai multe cărți de autor, este prezent în antologii de versuri”.
 A urmat apoi Igor Grosu, poet, cantautor, coleg cu omagiatul. După un cuvânt de felicitare, a ținut să cânte o melodie, care „să-ți amintească de tinerețe, de anii de studenție”, acompaniindu-se la chitară.   O prezență inspirată în cadrul ședinței Cenaclului „La Târgoviște” a avut-o jurnalistul Constantin Bârcă, coleg cu sărbătoritul. Ca orice umorist care se respectă, el a venit cu un Dosar, în care a adunat „cele mai importante informații” din viața și activitatea colegului său de facultate și profesie. Desigur, aşa-zisul Dosar a stârnit zâmbete, apaluze, fiind alcătuir într-un stil umoristic. De exemplu, la rubrica Se trage din: părinți vrednici (iar alături – fotogrfafia părinților). Numele conspirativ: Zelionâi. A fost încadrat în armata din URSS, fiindcă alt URSS și altă armată nu era. S-a refugiat în RSS Moldovenească, unde se apucă să citească, să scrie, să caute și să găsească. Și tot așa în stilul umoristic, cu ”dovezi”, adică fotografii, date, cifre, lucru care l-a uimit, dar și l-a amuzat pe omagiat și a încântat asistența.
   În continuare a luat cuvântul scriitorul și umoristul Ion Diviza, care l-a felicitat călduros pe colegul său, dorindu-i „viață lungă” și remarcând că Mihai Cucereavîi este „un om extraordinar”. A venit la serată cu o carte întitulată „Terapie intensivă”. Este o carte „pe teme de meditație”.
La serata de omagiere a fost prezent scriitorul și editorul Vasile Căpățână, care a ținut să accentueze că „Am amânat o lansare de carte la București ca să rămân la acest eveniment. Sunt pentru prima oară la această bibliotecă minunată din Chișinău, și vă invit pe data de 5 aprilie la o Serată de satiră și umor, care se va desfășura la Biblioteca Națională la Cenaclul „Ideal”.
Un cuvânt de omagiere a rostit și scriitorul Ion Diordiev, care i-a dorit sărbătoritului „să fii și să rămâi cel care ești”. Mihai Cucereavîi este „modestia întruchipată”. A sosit timpul ca Mihai Cucereavîi „să fie primit în rândurile Uniunii Scriitorilor”, fiindcă e bine totuși „să fii observat la timp”.
La serată a fost prezentă și scriitoarea Claudia Partole. „Până acum au vorbit bărbații. În istorie intră ei, în veșnicie – ele. Ți-am ținut opera-n față – Eram nașă, Dar anii se-adună-n ani Opera e Adrian” (e vorba de unul din fiii scriitorului n.a.). L-am ținut în brațe pe Adrian, fiind prietenă cu nepoata Reabcu-Cojocaru din comuna Dinăuți, sat românesc din județul Hotin, plasa Noua Suliță, sat cu oameni nemaipomeniți care m-au impresionat profund (satul de baștină al scriitorului n.a.). Am descoperit atunci un Mihai Cucereavîi care zicea că niciodată nu e târziu să te naști. Este un cugetător, are o mulțime de maxime, aforisme, gânduri, are poezii frumoase care trebuie citite cu sifletul. Din Uniunea Scriitorilor n-o sa primiți mai mult talent, decât îl aveți de la Dumnezeu. La cei 7 ani de-acasă aveți acum și un șir de ani pe care i-ați trăit cu demnitate”, a zis în încheiere Claudia Partole.
   Grigore Puică, pictor și epigramist, a spus sus și tare, că-l cunoaște pe Mihai Cucereavîi de la 31 august 1967 și de atunci nu s-au despărțit. Cum îi șade bine unui umorist, Grigore  Puică a remarcat: „Eminescu tu nu ești, dar numele oricum îl porți”. De amintit că Sergiu Puică a lansat în cadrul acestei serate o expoziție de caricaturi.
   Au mai vorbit Andrei Viziru, Mihail Lescu, Larisa Ungureanu ș.a. Iar bardul Igor Grosu a cântat de nenumărate ori melodii mai vechi, mai noi, care au mângâiat  auzul și au creat o atmosferă plăcută.
   În încheiere, Mihai Cucereavîi a mulțumit celor prezenți, numindu-i „prieteni apropiați, colegi, oameni care-mi sunt dragi”.


Larisa Ungureanu

Şedinţa Clubului Să ne iubim ţara

Să ne cunoaştem ţara!

La Filiala „Târgovişte” a avut loc la 14 martie curent Şedință de inaugurare a Clubului Să ne iubim țara, la care au participat elevi de la șc. Nr 5 „Al. Donici” din Chişinău, care-au venit insoțiți de bibliotecara şcolii, doamna Ala Bomaistriuc.
În cadrul ședinței de inaugurare a Clubului Să ne iubim țara, elevilor li s-a adus la cunoştință că şedințele se vor desfășura conform unui proiect, întitulat „Să ne cunoaştem ţara!”, a cărui scop este de a cunoaște și studia istoria celor mai importante orașe și localități din Republica Moldova, dar şi din România. Acest proiect are ca obiectiv de a forma la copii deprinderea de a căuta şi folosi surse informaționale, utilizând imagini, fotogrfaii, cărți de istorie, literatură, internetul, mijloace moderne tehnice pentru a alcătui Istoria oraşului sau a localității – trecut, prezent, personalități, cultură, valori arhitecturale, dar și interviuri, întâlniri cu oameni de seama din localitățile respective. Volumul Istoriilor 7 – 10 pagini.
Cele mai interesante Istorii vor fi plasate pe blogul Filialei „Târgoviște”, iar cei mai studioși și inventivi elevi vor fi premiați cu cărți.
Acest proiect este un parteneriat între Filiala „Târgoviște” şi Biblioteca de la școala nr. 5 „Al. Donici”.
Trebuie să recunoaştem că expresiile „Am fost la Roma”, „Am fost la Moscova”, „Am fost în Spania” ş.a. au devenit parte componentă a vocabularului multor elevi, căci părinţii lor lucrează în aceste oraşe şi țări și ei avut posibilitatea să mearga acolo. Sunt copii care au mere mult mai des în Spania, decât, de exemplu, la Soroca, Bălți sau Cahul. Aceste localități sunt ale noastre, fac parte istoria noastră, atât ele, cât și altele sunt de fapt țara noastră. Copiii trebuie să-şi cunoască țara, oraşul în care locuiesc, să cunoască cele mai importante orașe, locuri istorice de care este legata existența noastră ca popor. Ce trebuie să facem? Cum să ştim ce este important? La acestea şi alte întrebări vom căuta împreună cu elevii, membrii Clubului Să ne iubim țara, răspuns pe durata desfăşurării activităților.
Prima ședință a constituit o expunere-dezbatere despre Oraşul Târgovişte – leagănul marilor domnitori români, al cărui nume, Târgoviște, îl poartă biblioteca din cartierul Buiucani.
Cu această ocazie, le-am prezentat mai întâi copiilor o expoziție de fotografii, cărți, CD-uri despre orașul Târgoviște, le-am povestit crâmpeie din istoria orașului care a fost mai bine de trei secole cetate de scaun a Țării Românești, despre domnitorii de vază: Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Constantin Brâncoveanu, Radu cel Mare ș.a., despre monumentele de arhitectură, printre care Turnul Chindiei, construit de Vlad Țepeş, considerat simbolul orașului, despre Curtea Domnească, despre numeroasele mânâstiri din oraș Stelea, Nucet, Înălțarea Domnului, Peştera, Cabia, Viforâta, despre înaintașii noștri, mari oameni de cultură, printre care vestitul cărturar Ion Heliade Rădulescu, al cărui nume îl poartă Biblioteca Județeană din Târgoviște, bibliotecă ce a contribuit plenar, în 1995, la fondarea Filialei „Târgovişte” din Chișinău.
Cu mult interes au ascultat elevii expunerea despre Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeş, despre faptele domnitorilor, despre care ne povestește Neagu Djuvara în cartea sa „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”.
După care copiii au vizionat trei filme documentare de scurtmetraj: Bisericile din Târgoviște, Curtea Domnească, Istoria orașului, luate de pe internet.
Expunerea a fost completată de comentariile copiilor, care au rămas surprinși de istoria orașului, al căror nume îl poartă biblioteca, unde vin atât de des, dar despre care nu ştiau aproape nimic. Acum oraşul Târgovişte le-a devenit mult mai apropiat.
Copiilor le-a plăcut ideea de a studia ei înşăşi istoria mai multor oraşe şi a veni în fața colegilor cu expuneri care să trezească interesul.
Larisa Ungureanu

Serată literar-artistică

De dragul tău...


De Sărbătoarea Mărțişorului, la Filiala „Târgovişte” a avut loc o serată literar-artistică în cadrul căreia a fost lansat un ciclu de poezii întitulat De dragul tău, semnat de Maria Plămădeală. Este, de fapt, debutul în literatură a Mariei Plămădeală.
Cine este Maria Plămădeală? Am cunoscut-o pe parcursul ultimilor ani, dat fiind că biblioteca „Târgovişte” are o intensă colaborare cu Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri „Eurica”, iar doamna Maria are la Centru funcția de pedagog organizator. Ingenioasă, cu multe inițiative, dar modestă în același timp, am aflat că scrie poezii. Mi-a spus din start că este departe de mediul scriitoricesc. De aceea a fost invitată să participe la ședințele Cenaclului „La Târgovişte” pentru a fi mai aproape de scriitori, poeți.
Subiectul, desigur, m-a interesat şi am rugat-o să-mi permită să mă uit prin manuscrisul dumneaei. Doamna Maria mi-a adus nu un manuscris modest, cum credeam eu, ci o mapă întreagă cu poezii, marea majoritatea fiind poezii de dragoste. Dar am citit în manuscris și poezii dedicate mamei, fiicei, poezii pentru copii, poezii dedicate atotimpurilor. Și totuși, dominantă este poezia lirică despre iubirea femeii pentru bărbat. De fapt, tema dorului, un dor nesfârșit al femeii pentru ființa iubită.
„În ochii tai adânci ca un păcat, M-ascund în geana lor de întuneric. Eşti visul meu, curat şi nepătat Fiorul dulce-al meu şi efeeric.” (În ochii tăi... )
Dar se întrevede și o tristețe care s-a cubărit în sufletul femeii din imposibilitatea de a fi alături de omul iubit.
„Se lasă frig, iubitul meu, În toamna cea târzie. Și singură cu dorul greu Tristețea îmi adie. Sa lasă frig, iubitul meu, Tristețea mă cuprinde. În lanț mă ține dorul tău, Și inima-mi aprinde. Se lasă frig... Iubitul meu.” (Se lasă frig, iubitul meu).
Trebuie să recunosc, că versurile sincere, curate, venite din trăire și durere, m-au emoționat. A început pregătirea pentru lansarea unui ciclu de poezii, o premieră pentru Maria Plămădeală, un îndemn de a persevera și a ieși la lumină, de a veni în fața unui auditoriu care să-i asculte poeziile. Cel mai potrivit moment, ne-am gândit, este Ziua Mărțișorului, sărbătoarea primăverii, sărbătoarea începuturilor, dar și sărbătoarea dragostei. Pe parcurs, am aflat că doamna Maria are și vocația picturii pe sticlă, brodează cu biser, confecșionează diverse articole din biser.
În cadrul seratei literar-artistice, Maria Plămădeală a expus picturile sale, broderiile, articolele din biser.
La serată au participat colegi de serviciu, copii de la Centrul „Eurica”, pedagogi, rude, apropiați, bibliotecari, cititori care se aflau în sala de lectură.
Moderatoarea seratei: Larisa Ungureanu.
Am deschis serata, făcând și o scurtă prezentare a ciclului de poezii De dragul tău. „Este un debut în poezie, pe care biblioteca îl promovează în speranța că aceste și alte poezii vor ajunge între copretele unei cărți. Versurile Mariei Plămădeală au substanță poetică, sunt pline de sentimente. Poeta vine cu metafore uneori timide, alteori răscolitoare, dar sincere și curate”.
După această prezentare, a urmat un Preludiu muzical-poetic, expus la calculator care conținea versuri, muzică și ilustrații. Pentru prima oară Maria Plămădeală a rostit în fața publicului versurile sale, expuse într-o manieră originală. Au fost vizonate trei Preludii, îndelung aplaudate de participanții la serată.
Apoi Maria Plămădeală și-a prezentat invitații: Natalia Agapi, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani, Alina Chetrușcă, lector USM, Diana Lisnic – Răscoală, pedagog, doamna Rodica, Vlada, Olesea, Mariana, fiica Vlada, Tatiana Ceborati, soră și alții.
Au urmat felicitări, urmate de încurajări și dorința de a avea succese. „Un om cu sufet mare” (Mariana); „Un om deosebit” (Natalia Agapi); „Are mâini de asur, răbdare și îndemânare, dragoste față de tot ce este frumos” (sora Tatiana); „O persoana care m-a marcat. Are talentul de a confecționa aceste minunate lucrări pe care le vedem aici. Însumează atâtea calități frumoase! Este un adevărat om de creație! Exprimă și redă în mai multe forme artistice, dar și versuri, sentimentul de bucurie, dragoste și tristețe. Îi urez succes!” (Alina Chetrușca).
Doru Daniela a pregătit un recital din versurile Mariei Plămădeală. Cu multă simțire şi emoție, a recitat poeziile: Fără suflet nu sunt eu, Te-am căutat, O poveste tristă de iarnă, Gândul meu, Dacă...
Tinerele interprete, Vlada și Ana, au cântat la chitară mai multe cântece, pe care le-au dedicat doamnei Maria Plămădeală. Emoții mari a avut fiica Ana. Fetele au cântat în engleză și română.
O poezie a spus Emilia Lisnic-Răscoală, o fetiță cât o șchioapă, dar foarte îndrăzneață, care a dorit să se manifeste şi ea la această serată
În încheiere, a vorbit Maria Plămădeală care ne-a povestit şi unele momente din viața ei pe care, evident, nu le cunoșteam: că face parte dintr-o familie numeroasă, sunt şase copii, ea fiind cea mai mare, că a mers ani în șir pe jos în satul vecin la şcoală, că a început să scrie de la o vârstă fragedă, a scris și două romane pe atunci - „Prima dragoste” și „Pădureanca”, a scris poezii, a venit în Chișinău și a absolvit liceul „Vasile Alecsandri”, s-a îndrăgostit la 19 ani, iar la 20 de ani era de-acum mamă, a simțit că se maturizeaza, dar s-a simțit și se mai simte „o femeie matruă cu suflet de copil”, a făcut studii la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, asistență socială, este angajata Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri „Eurica”, o interesează teatrul, adoră natura, îi place să călătorească, citește, în special, literatură clasică, brodează, confecționează articole din biser, dar are și un „Caiet fermecat” în care-și notează gânduri, frânturi de versuri, idei care mai apoi devin poezii, nu se plictisește niciodată, având mereu ocupații dragi.

Doamna Maria a dat citirii mai multe poezii din ciclul De dragul tău.... În primă audiție. Vă propunem mai jos versuri de Maria Plămădeală.

Nu uitaţi să dăruiţi
Nu uitaţi să dăruiţi un zîmbet
Şi -un sărut femeiei de-o iubiţi.
Fără motiv o floare, dar din suflet.
Să nu uitaţi, bărbaţi, să dăruiţi.
Căci de iubeşti o tandră mîngîere
Şi-o vorba spusă-n şoaptă „te iubesc„
Va face mult mai mult ca o avere
S-audă asta toate îşi doresc.
Căci ele se ascund după o mască,
De viaţa dură cu necazul ei
Şi poate uită uneori s-aducă
Un zîmbet cît de mic pe faţa ei.
Să nu uitaţi că viaţa asta-i scurtă
Şi-ajungi să te întrebi: De ce trăiesti?
Iar de iubeşti şi dragostea te-ajută
Căci viaţa-i mai frumoasă de iubeşti.

Suntem aşa de diferiţi

Suntem aşa de diferiţi,
Noi, oamenii, cu ale noastre.
Unii prea trişti, nefericiţi,
Iar alţii - tot sperînd la astre.
Suntem ca stelele din cer ,
Care sclipesc în nopţi senine,
Altele cad şi-n noapte pier,
Se pierd în haos şi-n neştire.
Aşa-s şi oamenii, la fel,
Se pierd în gînduri şi-n probleme.
Îşi pierd speranţa, nu au ţel,
Se sting şi cad fără de vreme.
Unii urmează steaua lor
Şi speră doar la ce-i frumos
Sunt plini de viaţă şi de dor.
Iubesc, trăiesc armonios,
Aşa sunt oamenii diverşi
Ca stelele ce sunt pe cer.

Danusul fulgelor de nea

Danusul fulgelor de nea
Bucură privirea mea.
Şi în suflet îmi aduce
Liniştea şi-un zîmbet dulce.
Ei în vals se-nvîrt agale,
Făcînd totul o poveste.
Şi covor s-aştern în cale
Tot în jurul meu sclipeşte.
Cad din ceruri fulgii albi -
Iarna-i peste tot,
Şi prin aer zboară dalbi
Ţes covorul de omăt...

Cu mult drag pentru tine

De-ai şti ce bucuroasă sunt
Cînd mă întorc acasă.
Şi-ţi văd privirea, chipul blînd
Măicuţa mea duioasă.
Cînd mă cuprinzi la peptul tău
Aşa ca altă dată...
Cu drag sărut obrazul tău,
Mă simt copil de-ndată.
Îmi place să te văd zîmbind
Şi sănătoasă vreau să fii,
Nu vreau să te mai văd plîngînd,
Doar fericită vreau să fii.
Ai grijă, Doamne, eu te rog,
Şi să o aperi Tu mereu,
Ai grijă de măicuţa mea
Te rog eu, Sfinte Dumnezeu.

Te-am căutat

În mii de ani te-am căutat,
Te-am căutat o viaţă-ntreagă,
Prin stele eu am colindat
Să întîlnesc privirea dragă.
Să-ţi simt parfumul tău plăcut,
Aroma lui să mă îmbete.
Şi veşnic sorţii am cerut
Să mi te-aducă-n nopţi de veghe.
Căci căutam printre mulţimi
Şi mă-ntrebam pe unde eşti.
Tu, taina sincerei iubiri,
Cel  din frumoasele  poveşti.
Eu te chemam în nopţi cu stele,
Cu sufletul sfărmat de dor.
S-aduci un dar inimii mele,
De dragoste să mă-nfior.

Nu mă trezi

Nu mă trezi din somnul meu cel dulce,
Şi lasă-mă frumos   ca să visez.
Nu mă trezi, că noaptea noastră fuge
Iar eu de fericire vreau să luminez.
Vreau să iubesc, să dărui doar iubire,
Să te sărut şi-n şoaptă să-ţi doresc,
Să zbori cu mine-n zbor de fericire,
Cu sufletul să simţi că te doresc.
Nu mă trezi şi nu-mi fura iubirea
Mai lasă-mă puţin ca să visez,
Ah, ce departe-mi este fericirea.
Şi ce-mi rămîne mie? Să visez...

autorul textului Larisa Ungureanu
imagini Ala |Livadari