Oră de lectură

                             Epigramele lui Gheorghe Bâlici

 În cadrul şedinţei Clubului Tinerii la bibliotecă la Filiala Târgovişte a avut loc Ora de lectură a epigramelor lui Gheorghe Bâlici. Au participat elevi de la Gimnaziul nr. 5 Al. Donici din capitală.

   De curând, epigramistul Gheorghe Bâlici a împlinit vârsta de 50 de an - s-a născut la 3 februarie 1963. Originar din satul Hiliuţi raionul Râşcani, Gheorghe Bâlici a absolvit facultatea de litere a Universităţii de Stat din Moldova în 1985, iar în 2002 Academia de Administrare Publică. A lucrat ca profesor de limbă română la Colegiul de Medicină din Tighina, apoi la Ungheni. Din 2000 este funcţionar public la primăria municipiului Chişinău. Cum îi place dânsului să remarce, zâmbind, munceşte “din greu”, adică merge „cu coşul cu flori înaintea primarului” la depunerile de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Prima epigramă a scris-o fiind elev în cl. a IX şi se întitula Măgarul în oglinda apei, fiind publicată în gazeta de perete a şcolii din Hiliuţi. Iat-o:

Privindu-se cu îngâmfare,

Măgarul zise ofensat.

Cine-o mai fi şi boul care

Priveşte-n sus aşa holbat?

    De atunci, ani şi ani în şir, Gheorghe Bâlici e înfrăţit cu satira, umorul, zeflemeaua, luând în ţeapă realităţile zilei de azi, păcătoase şi corupte, împărţind epigrame „în stânga şi în dreapta”. Gheorghe Bâlici publică epigrame în paginile ziarelor Literatura şi Arta, Jurnal de Chişinău, Timpul, citeşte epigramele sale la diverse posturi de radio. E prezent în diferite antologii de apigrame şi poezie umoristică, edidate pe ambele maluri ale Prutului. A publicat mai multe cărţi de epigrame, cum ar fi: Contra bolilor de râs (2001), Epigrame de dimineaţă (2003), Cu limba de un hexametru (2008), Coşul minim de râs (2009). I-au fost decernate mai multe premii atât în Republica Moldova, cât şi în România. În 2010 i s-a conferit titlul onorific de Maestru al Literaturii.

      „Ironist cu limba ... brici” – aşa îl numeşte pe Georghe Bâlici confratele „de suferinţă”, epigramistul Efim Tarlapan. Şi într-adevăr, versul al patrulea sau poatna, cum i se spune, din epigramele lui Gheorghe Bâlici sunt, în cele mai dese cazuri, nu doar ironice, ci pline de sarcasm şfichuitor. De exemplu, în epigrama De 1 aprilie se organizează concursul mincinoşilor, cititm:

Maeştri-n vorbe cu lipici,

Toţi guvernanţii rotofei

Sunt iarăşi primii şi aici...

Că mint şi azi ca de-obicei.

    În cadrul Orei de lectură au fost citite mai multe epigrame scrise de Gheorghe Bâlici şi publicate în Colecţia Ideal, întitulată 101 Epigramişti români, cât şi în cartea Cu limba cât un hexametru, publicată în 2008.

    După ce elevilor li s-a explicat, ce este o epigramă – cea mai exactă definiţie: o floare cu trei petale şi un spin, spinul fiind poanta, s-a anunţat un concurs de epigrame. Cea mai buna a fost epigrama Unui leneş, compusă de Trinchineţ Daniela şi Ciobanu Iana:

Leneşule, tu, băiate,

Spui chiar tu că ştii de toate.

Hai, arată-ne, ce poţi?

...Te dai mare printre toţi.

    Avem speranţa că această Oră de lectură a fost de bun augur, iar printre aceşti elevi, ca mâine, se va naşte un nou epigramist, al cărui naş (neoficial) a fost Gheorghe Bâlici.

Larisa Ungureanu