Medalion literar-artistic

                                                    La vatra neamului

   Unul din obiceiurile străvechi ale neamului nostru este şezătoarea. În cadrul unui medalion literar-artistic la Centrul Comunitar pentru copii siTineri Eurica în parteneriat cu Filiala Târgovişte s-a desfăşurat o şezătoare de toată frumuseţea, la care au participat atât colaboratorii Centrului, cât şi copiii, elevi de la şcolile şi liceele din preajmă. La fel, au venit educatori, părinţi şi invitaţi.

   Fiecare participant a avut un rol: unii erau gazdă primitoare, alţii – vecini, veniţi cu lucrul manual. Conform tradiţiei, la şezătoare vin băieţi şi fete, care mai glumesc, mai cântă, spun snoave, ghicitori sau dansează. Pe parcurs şezătoarea dintr-o scenetă teatralizată, cum a fost concepută; s-a transformat într-o scenă firească. Aveai senzaţia că aceşti copii chiar asistă la o şezătoare adevărată, comportamentul lor fiind unul firesc – fie că spuneau snoave, glume, ghicitori, fie că dansau, cântau sau mâncau plăcinte, stricau nuci şi dezghocau ciocălăie de păpuşoi..

    Majoritatea participanţilor au preferat să vină în costume populare moldoveneşti, ceea ce a adăogat şezătorii un farmec aparte.

    Pe parcurs, şi invitaţii au intrat în atmosfera şezătorii, spunând şi ei snoave sau ghicind ghicitori.

    S-a creat o atmosferă de oameni apropiaţi, cu interese comune, de fapt, o comunitate care s-a simţit bine împreună.

    În încheiere, când gazdele au rămas singure, au regretat că le-au plecat copiii prin alte ţări, dar s-au bucurat că nu sunt singuri, ci inconjuraţi de prieteni. Mesajul şezătorii a fost dragostea şi iubirea pentru cei din jur şi apropiaţi, să nu-i părăsim niciodată  pe părinţi, cum nici părinţii să nu-şi părăsească copiii. Este şi o temă la zi.

   Larisa Ungureanu    

Seară literar-artistică

                                                        Dragobetele sărută fetele 

  

Acesta a fost genericul seratei literar-artistice, desfăşurate la Liceul Profesional nr.1 din capitală. Moderatorii au povestit legenda acestei sărbători, legată de sosirea primăverii, primenirii naturii, logodnei simbolice a tinerilor, o sărbătoare veche românească, la care încercăm să revenim.

  Serata a trecut sub semnul unui concurs, la care au participat trei perechi de tineri: Violeta şi Petru, Lidia şi Ion, Lidia şi Mihai. Fiecare pereche a trecut prin mai multe probe: prezentarea unei scenete de dragoste, proba de dans, proba de creativitate, care a constat în compunerea unei poezii şi ultima probă: declaraţie de dragoste.

   Fiecare pereche a dat dovadă de inventivitate şi talent. Toţi tinerii au fost fireşti, sinceri şi emotivi. S-au evidenţiat, în special, la proba de dans, perechea Lidia şi Ion, la prezentarea unei scenete de dragoste cei mai originali au fost Violeta şi Petru, iar la declaraţia de dragostea cei mai inventivi au fost Lidia şi Ion, care şi-au trimis scrisori de dragoste în stilul Veronicăi Micle şi Mihai Eminescu.

   La sarbătoarea Dragobetelui a participat şi ansamblul de cântece populare de la liceu Bocăncuţa.    Concursul a fost în atenţia unui juriul, care a efectuat şi o clasificare a perechilor. Perechea învingătoare a fost cea a lui Lidia şi Ion, urmată de Violeta şi Petru, pe locul trei clasându-se Lidia şi Mihai.

    De menţionat şi munca pedagogului social de la liceu Veaceslav Inculeţ, care i-a încurajat şi susţinut pe tinerii participanţi la serată.

    Filiala Târgovişte, prin reprezentatntul ei la această serată, a felicitat toţi participanţii, dar şi asistenţa cu această sărbătoare, Dragobetele, făcând trimitere la frumoasele şi vechile obiceiuri de care ar fi bine să ne amintim şi dorind ca dragostea, buna dispoziţie să ne însoţească mereu pe parcursul acestui an.

Larisa Ungureanu

Târgoviște – cetate a spiritualității românești

Filiala Târgovişte a fost fondată la 31 august 1995, în baza unui contract de colaborare dintre Primăria municipiului Chişinău şi cea a municipiului Târgovişte.Pe parcursul anilor s-a stabilit o colaborare fructuasă între Filiala Târgovişte şi Biblioteca Judeţeană Ion Heliade Rădulescu din Târgovişte. Ca rezultat al colaborării şi parteneriatului am primit o donaţie de 16002 documente de la instituţiile din municipiul Târgovişte: Biblioteca judeţeană Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Universităţii Valahia, Editura Bibliotheca,Centrul pentru promovarea şi conservarea culturii naţionale etc.

 Pe sigla Filialei Târgovişte este imprimat Turnul Chindiei, înălţat de Vlad Ţepeş, Astăzi Turnul este emblema municipiului Târgovişte, Rămânia.

Știați că?

...  Târgovişte a fost  reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti timp de trei secole , între 1397 – 1714.

...  pînă astăzi s-au păstrat rămăşiţele Curţii Domneşti, conconstruită În timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn .

... la Târgovişte se află Turnul Chindiei, înălţat în timpul domniei  lui Vlad Ţepeş .(1456 – 1462). El a avut de-a lungul timpului funcţia de turn-clopotniţă, turn-strajă de apărare, turn-ceasornic. 

... Călugărul Macarie a scos de sub teascuri, la Târgovişte, primele cărţi tipărite în spaţiul românesc. Tot aici s-au întocmit primele cronici ale timpului.Astăzi putem vizita Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti, unicul de acest fel în România.

...prima grădină zoologică din Ţara Românească a figurat în programul de modernizare a reşedinţei domneşti iniţiat de Petru Cercel  (1583-1585) domn al Ţării Româneşti. 

... la Târgovişte a fost înfiinţată prima şcoală în 1646, astfel punîndu-se bazele învăţămîntului în Ţara Românească.

...scriitorii acestor meleaguri au stat la temelia renaşterii spirituale naţionale,au aşezat temeliile limbii române moderne : 

Poeții Văcărești

Grigore Alexandrescu

Ion HeliadeRădulecu

... în municipiu se desfăşoară, incepînd cu anul 1968 festivalul – concurs naţional”Crizantema de aur” dedicat romanţei româneşti

Târgovişte , cetatea eternă a românităţii, oraşul în care istoria unui neam este păstrată cu sfinţenie şi pioşenie, priveşte cu certitudine spre orizontul viitorului.

                                                                               Moraru Violeta

                                                                                                                        Şef-oficiu

Prezentare de carte

 Lumea în Date și Fapte

Prezentarea cărții Lumea în Date și Fapte

Cartea  Lumea în Date și Fapte (Enciclopedia Familiei Tale) a fost prezentată unui grup de utilizatori. 

Atenția lor a fost captată de unele date interesante precum: lista celor 100 de invenții; recorduri de greutate; apariția hârtiei igienice, primele toalete, cele mai performante; cum arăta prima păpușă Barbie, etc.

Revistă bibliografică tematică Cărți noi pentru tine
(Colecția De-a v-ați ascunselea cu natura)

Revistă bibliografică tematică Cărți noi pentru tine

 A fost explicată structura acestui volum. Este împărțit în 20 de capitole, ce conțin o gamă largă de subiecte – de la Sistemul Solar până la cele mai mici populații ale globului, informațiile fiind obținute din surse autorizate și de la specialiști din toate domeniile.    

Şedinţa Clubului Temelor pentru acasă Studiem împreună

                              Deschidere către Vieru

   Aşa a fost întitulat discursul din cadrul şedinţei Clubului Temelor pentru acasă Studiem împreună, care s-a desfăşurat în cadrul seratei literar-muzicale Grigore Vieru – geniu simplu şi divin, organizată de Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri Eurica. Manifestarea a fost consacrată “poetului divin al neamului nostru”, cum l-a definit pe Grigore Vieru poetul Adrian Păunescu, cu ocazia zilei sale de naştere.

   Grigore Vieru ne-a lăsat o moştenire foarte bogată, asupra căreia va trebui să ne aplecăm atent şi s-o studiem. Dacă dorim s-o studiem în profunzime, o putem face având ca reper studii, articole, cărţi care s-au scris până acum şi, negreşit, se vor scrie şi de acum încolo. Ca reper ne pot folosi unele cărţi de poezii şi studii, aflate în fondul de cărţi al Filialei Târgovişte. De exemplu: Teodor Codreanu. Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Grigore Vieru. Cele mai frumoase poezii. Grigore Vieru, Poetul. Editura Ştiinţa, 2010. Culegere de articole, studii, amintiri. Mihail Dolgan Grigore Vieru, adevăratul. Eseu. 2003.

   În 2003 criticul şi savantul Mihail Dolgan scrie eseul Grigore Vieru, adevăratul.

Ce frumoasă definţie găsim în acest eseu a poeziei lui Grigore Vieru: polifonia versului său exprimă ideea şi sentimentul la limita intensităţilor emoţionale.

    Mihail Dolgan îl numeşte pe Grigore Vieru Poetul Dorului, fiind însetat de alte doruri arzătoare: dor de limba română, dor de neam românesc întregit, dor de baştină şi de patrie, dor de etos popular, dor de Eminescu. (Legământ, p.51din cartea Grigore Vieru. Cele mai frumoase poezii. Ch.: 2009).

Grigore Vieru este Poetul Frumosului: frumosul neatins de atingere, cum zice Mihail Dolgan, frumosul de suflet şi de cuget, frumosul de pământ şi de cer, frumosul de viaţă.

Dorul şi Frumosul se împletesc în poezia lui Grigore Vieru şi formează o fascinantă stare de religiozitate.

    O altă calitate a poeziei lui Grigore Vieru: caracterul dialogal al discursului său liric. O singură voce nu înseamnă nimic. Două voci reprezintă minimul vieţii. Grigore Vieru şi-a însuşit acest adevăr psihologic, existenţial, şi estetic. Întreaga sa creaţie, inclusiv cea pentru copii, este dialogală, interogativă, este ca un dialog interminabil cu subiectul sau obiectul evocat sau cu cititorul (De-acum, idem, p.116).

   Grigore Vieru ca nimeni altul a dedicat poezii mamei. Nu-i vorba de mama rafaeliană din pictura Renaşterii sau o mamă imaginară, ci de mama ţărancă, mama izvorâtă din acest pământ. (Poezii consacrate mamei, ibidem, p.63, 64, 65, 66, 67).

    Prin opera sa Grigore ne-a învăţat că noi toţi suntem o familie mare, foarte mare. Începe de la eu şi mama, eu şi satul, eu şi ţara, eu şi limba, eu şi neamul meu, eu şi strămoşii, eu şi Eminescu, eu şi natura, ne învaţă să iubim această limbă, această ţară, acest neam, ca împreună să formăm o naţiune, o Patrie.

Larisa Ungureanu

Grigore Vieru – poetul ce ne mângâie sufletul

Pentru a consemna ziua de naștere a scriitorului Grigore Vieru au fost organizate un șir de activități: reviste bibliografice tematice, ore de poezie, ore de lectură.

 La ora de poezie, elevii claselor primare (Liceul Columna, Liceul Doina şi Ion Aldea-Teodorovici) s-au întrebat în cor cu se învelesc puii golaşi; dacă iarba, floarea, steua tot au mamă? Au aflat cum se spală ariciorii, au mulţumit pentru pace ca şi acum cu mulţi ani în urmă, au fost la școala iepurașilor, s-au distrat cu Moș Martin care merge la oraș după brad, nu-i taie din codru, într-un cuvânt, au savurat din frumuseţea verbului matern.

 Au gustat din Pâine cu rouă, au cunoscut istoria unui topor cu coadă de păun, au aflat împreună cu Doru unde-şi păstrează bunelul anii, cine l-a ajutat pe Mitru să adune cele mai frumoase flori, cum Nuţa a schimbat iarna pe harbuz, pe cine saluta Costel în fiece dimineaţă, toate acestea le-au descoperit  la orele de lectură.

 În cadrul revistelor bibliografice tematice Grigore Vieru – Poetul copiilor, prezentării cărții Pâine cu rouă, organizate în scopul promovării şi valorificării operei condeierului, participanții au fost familiarizați cu colecția pentru copii, cu aciziția recentă – Pâine cu rouă, și motivați la lecturarea volumelor propuse.

Discuţii/dezbateri

         Idealul de frumuseţe şi modul sănătod de viaţă

   Aceasta a fost tema şedinţei Clubului Sănătate pentru toţi, la care au participat eleve din anul I de la Liceul Profesional nr. 1 care au venit însoţiţi de pedagogul Zinaida Calcea.

   Idealul de frumuseţe al oricărei fete este Ileana Cosânzeana. Moderatorul şedinţei, medicul şi scriitorul Vladimir Halipli, a menţionat că pentru a atinge acest ideal e nevoie de o anumită armonie. El vorbit auditoriului nu doar despre frumuseţea exterioară, cât şi despre frumuseţea interioară. Păstrarea echilibrului dintre aceste două elemente duce la atingerea idealului de frumuseţe.. Care în cea mare măsură depinde de modul sănătos de viaţă. Una din componentele modului sănătos de viaţă este alimentaţia. A doua componentă este excluderea clorurilor şi a fosfaţilor atât din alimente, cât şi din băuturile pe care le folosim, recomandându-se să bem apa plată sau apa purificată. „Trebuie să vă alimentaţi corect şi să includeţi în meniul vostru cât mai multe fructe şi salate”, a recomandat dl Halipli.

   Cosmetica, diverese şampunuri, creme, la fel, fac parte din atributele frumuseţii, doar că e bine ca fetele să ştie că multe din ele conţin substanţe chimice dăunătoare tenului şi pielii, cum ar fi, de exemplu, Sodium Laureth Silfatae.

   Domnul Halipli a vorbit auditoriului despre legile iubirii, care vin să întregească idealul de frumuseţe. Frumuseţea interioară este bogată şi variată, doar că şi acolo e bine să ne conducem de anumite legi. „Nu poţi cere cuiva să te iubească fără sca tu însăţi să iubeşti. Iar aceasta necesită din partea noastră anumită muncă,” a concluzionat scriitorul unui şir de romane despre dragoste, cum sunt: Apostolul iubirii, Raiul suferinţelor iubirii, Infernul plăcerilor iubirii.

   În jurul acestor subiecte s-a închegat o discuţie /dezbătere. Au fost puse mai multe întrebări şi exprimate opinii. Elevele au plecat de la această şedinţă cu multe impresii, dar şi cu răspunsuri la întrebările care le frământă.

Larisa Ungureanu

Oră de lectură

                             Epigramele lui Gheorghe Bâlici

 În cadrul şedinţei Clubului Tinerii la bibliotecă la Filiala Târgovişte a avut loc Ora de lectură a epigramelor lui Gheorghe Bâlici. Au participat elevi de la Gimnaziul nr. 5 Al. Donici din capitală.

   De curând, epigramistul Gheorghe Bâlici a împlinit vârsta de 50 de an - s-a născut la 3 februarie 1963. Originar din satul Hiliuţi raionul Râşcani, Gheorghe Bâlici a absolvit facultatea de litere a Universităţii de Stat din Moldova în 1985, iar în 2002 Academia de Administrare Publică. A lucrat ca profesor de limbă română la Colegiul de Medicină din Tighina, apoi la Ungheni. Din 2000 este funcţionar public la primăria municipiului Chişinău. Cum îi place dânsului să remarce, zâmbind, munceşte “din greu”, adică merge „cu coşul cu flori înaintea primarului” la depunerile de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Prima epigramă a scris-o fiind elev în cl. a IX şi se întitula Măgarul în oglinda apei, fiind publicată în gazeta de perete a şcolii din Hiliuţi. Iat-o:

Privindu-se cu îngâmfare,

Măgarul zise ofensat.

Cine-o mai fi şi boul care

Priveşte-n sus aşa holbat?

    De atunci, ani şi ani în şir, Gheorghe Bâlici e înfrăţit cu satira, umorul, zeflemeaua, luând în ţeapă realităţile zilei de azi, păcătoase şi corupte, împărţind epigrame „în stânga şi în dreapta”. Gheorghe Bâlici publică epigrame în paginile ziarelor Literatura şi Arta, Jurnal de Chişinău, Timpul, citeşte epigramele sale la diverse posturi de radio. E prezent în diferite antologii de apigrame şi poezie umoristică, edidate pe ambele maluri ale Prutului. A publicat mai multe cărţi de epigrame, cum ar fi: Contra bolilor de râs (2001), Epigrame de dimineaţă (2003), Cu limba de un hexametru (2008), Coşul minim de râs (2009). I-au fost decernate mai multe premii atât în Republica Moldova, cât şi în România. În 2010 i s-a conferit titlul onorific de Maestru al Literaturii.

      „Ironist cu limba ... brici” – aşa îl numeşte pe Georghe Bâlici confratele „de suferinţă”, epigramistul Efim Tarlapan. Şi într-adevăr, versul al patrulea sau poatna, cum i se spune, din epigramele lui Gheorghe Bâlici sunt, în cele mai dese cazuri, nu doar ironice, ci pline de sarcasm şfichuitor. De exemplu, în epigrama De 1 aprilie se organizează concursul mincinoşilor, cititm:

Maeştri-n vorbe cu lipici,

Toţi guvernanţii rotofei

Sunt iarăşi primii şi aici...

Că mint şi azi ca de-obicei.

    În cadrul Orei de lectură au fost citite mai multe epigrame scrise de Gheorghe Bâlici şi publicate în Colecţia Ideal, întitulată 101 Epigramişti români, cât şi în cartea Cu limba cât un hexametru, publicată în 2008.

    După ce elevilor li s-a explicat, ce este o epigramă – cea mai exactă definiţie: o floare cu trei petale şi un spin, spinul fiind poanta, s-a anunţat un concurs de epigrame. Cea mai buna a fost epigrama Unui leneş, compusă de Trinchineţ Daniela şi Ciobanu Iana:

Leneşule, tu, băiate,

Spui chiar tu că ştii de toate.

Hai, arată-ne, ce poţi?

...Te dai mare printre toţi.

    Avem speranţa că această Oră de lectură a fost de bun augur, iar printre aceşti elevi, ca mâine, se va naşte un nou epigramist, al cărui naş (neoficial) a fost Gheorghe Bâlici.

Larisa Ungureanu

Lista  ediţiiolor periodice abonate în anul 2013

la Filiala Târgovişte

	Denumirea publicaţiilor	Apariţia
	Ediţii periodice din Republica Moldova
31309	Amic	1 pe lună
1001	Adevărul (ziar)	5 pe săpt.
31236	Alunelul	1 pe lună
21238	Florile dalbe	1 pe săpt
67894	Jurnal de Chişinău (Complet)	2 pe săpt.
67781	Literatura şi arta	1 pe săpt.
67804	Natura	1 pe lună
31239	Noi	1 pe lună
21303	Săptămîna	1 pe săpt.
21709	Spiriduşii	1 pe lună.
76932	Tainele sănătăţii	1 pe lună
31841	P.U.N.C.T.	1 pe lună
31311	Puişorul curios	1 pe lună
21752	Timpul de dimineaţă (complet)	5 pe săpt.
67861	Ziarul de gardă	1 pe săpt.
50176	Komsomoliskaia pravda (tolstuşka)	1 pe săpt.
22180	Makler (complet)	3 pe săpt.
	Ediţii periodice din România
4571	Barbie	1 pe lună
	Biblioteca	1 pe lună
2131	Ioana	2 pe lună
	Istorie şi civilizaţie	1 pe lună
	În jurul lumii	1 pe lună
4055	Magazin istoric	1 pe lună
2357	Practic în bucătărie	1 pe lună
2360	Secretele bucătăriei	1 pe lună
	Ştiinţa şi tehnica	1 pe lună
4550	Sănătatea de azi	1 pe lună
4489	Tom şi Jerry	1 pe lună