CARTEA ESTE MODUL NOSTRU DE A DĂINUI ȘI OGLINDA MÂNTUIRII OMENEȘTI (Lidia Kulikovski)

четверг, 14 июня 2012 г.

Oră de lectură

Copii în cătuşele Siberiei de Spiridon Vangheli
Ora de lectură a început cu un omagiu adus „tatălui” lui Guguţa, scriitorului Spiridon Vangheli, care a împlinit azi vârsta de 80 de ani. Spiridon Vangheli s-a nascut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuţi, judeţul Bălţi. A absolvit facultatea de filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău în anul 1955. A lucrat ca profesor de limbă română , redactor la editura „Cartea Moldovenească”, apoi la „Lumina”. A activat şi în calitate de consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România.
Spiridon Vangheli a debutat în literatură în 1962 cu volumul pentru copii În ţara fluturilor. În 1966 scoate de sub tipar cartea Balad”, după care în 1967 publică Isprăvile lui Guguţă, care s-a bucurat de un succes uimotor, fiind tradusă în multe limbi, inclusiv rusă, engleză, cehă, armeană.
Seria de cărţi despre Guguţă este continuată de „Cuşma lui Guguţă”, „Guguţă – căpitan de corabie”, „Măria sa, Guguţă”, „Tatăl lui Guguţă” ş.a. Guguţă a devenit unul din cei mai îndrăgit personaj, cărţile lui Spiridon Vangheli fiind editate în repetate rânduri atât în Republica Moldova, cât şi departe de hotarele ei. Ele au fost distinse cu cele mai prestigioase premii, unul din ele fiind Diploma Internaţională de Onoare Andersen (1974). Ispravile şi întâmplpările lui Guguţă s-au bucurat de atenţia cineaştilor, fiind ecranizate la studioul „Moldova-film” şi studioul de animaţie „Floricica”. Creaţia lui Spiridon Vangheli şi-a găsit reflectare şi în teatru, unele lucrări fiind montate pe scena Teatrului municipal de păpuşi „Guguţă”, teatru care poartă numele eroului îndrăgit. Acest teatru desfăşoară, odată la doi ani, un Festival Internaţional al Teatrelor de Păpuşi „Sub căciula lui Guguţă”, astfel numele acestui erou este cunoscut pe toate meridianele globului, fiindca la festival participiă ţări din diverse părţi ale lumii. Şi Teatrul „Guguţă” efectuează turnee peste hotare, partipică la prestigioase festivaluri.
Cartea Copii în cătuşele Siberiei a fost scrisă în anul 2001 şi evocă un episod dramatic din istoria poporului nostru: represiile din iunie 1941 când, în miez de noapte familii întregi erau trezite din somn de către ocupanţii sovietici şi urcate în trenuri pentru a fi duse în „Siberiile de gheaţă”, după celebra expresie a lui Grigore Vieru. În timpul Orei de lectură copii au aflat istoria tristă a Oliţei, a lui Iacobaş şi Ionuţ. Au citit cu sufletul la gură episoadele„Nas în nas cu ursul”, „Scrisoare din Basarabia” şi „Tata”.
Copiii au rămas impresionaţi, dar şi nedumeriţi de tot ce le-a fost dat să trăiască aceşti copii nevinovaţi.
Copii în cătuşele Siberiei este o povestire documentară, fiind consacrată tuturor copiilor represaţi de autorităţile comuniste şi sovietice. Iată ce scrie însuşi Spiridon Vangheli despre această creaţie a sa într-o adresare către cititor: „Dragă copile!Am scris această carte cu sufletul sfâşiat de durere. De ce am scris-o? Ca să arăt cât de crunt a fost regimul totalitar. Şi nu numai. Am vrut să-i vezi pe compatrioţii noştri în altă lumină. Ei au rămas Oameni în cele mai straşnice împrejurări”. Acesta este mesajul şi ideea cărţii: de a rămâne om, chiar şi în cele mai vitrege condiţii.
Ora de lectruă a fost „divizată” oarecum în două părţi: la prima parte au asistat un grup mai mic de copii de la Centrul Comunitar pentrui Copii şi Tineri „Eurica”. Lor le-a fost prezentată şi expoziţia cu titlul „Spiridon Vangheli – omul născut sub steaua norocoasă a copilăriei”, dedicată celor 80 de ani de la naşterea scriitorului. Partea a doua s-a desfăşurat la tabăra de vară „Clopoţelul” de la şcoala nr. 5 „Al. Donici”. Toţi copiii au beneficiat de aceleaşi informaţii şi lecturi, urându-i scriitorului LaMulţi Ani! O parte din copiii de la tabără au fost mai „norocoşi”, fiindcă au participat la omagierea scriitorului, care a avut loc la Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”.
Larisa Ungureanu,
critic de teatru






Комментариев нет:

Отправить комментарий