Prezentare de carte

Originile și evoluția Uniunii Europene

Coordonatorul acestui prestigios volum este Desmond Dinan, care a contactat colaboratori și cercetători din diverse țări, organizând în prealabil și o conferință, găzduită de Centrul BMW pentru Studii Germane și Europene de la Universitatea Georgetown pentru a discuta schițele capitolelor, conferința fiind susținută cu generozitate de Consorțiul American de Studii ale Uniunii Europene de la Washington. Deci, manuscrisul a parcurs un lung drum până a ajuns să fie editat în 2006 în limba engleză și apoi tradus în română și editat în Republica Moldova în 2009 cu sprijinul Fundației Soros.

Aceste detalii, la prima vedere, nu par semnificative, dar au o importanță deosebită pentru a înțelege că asemenea carte, în care se studiază amănunțit originile și evoluția Uniunii Europene, nu poate fi scrise de un singur autor și nici nu poate fi concepute în „grabă”, cum, din păcate, se întâmplă prin părțile noastre.

Uniunea Europeană nu a fost creată într-o zi și nici într-un an, nu a fost creată, fiindcă așa a vrut un „cineva”. Uniunea Europeană înseamnă un nou tip de colaborare între state, înseamnă o legislație comună cu păstrarea legislației fiecărei țări-membre, înseamnă o simbolică unică – drapelul, imnul, moneda unică euro, înseamnă o piață comună de desfacere a mărfurilor, colaborări în cele mai diverse domenii, începând cu economia și terminând cu educația. Și, mai presus ca orice, înseamnă drepturile și libertățile fiecărui popor, fiecărei națiuni sau etnii, oricât de mică numeric ar fie ea. Înseamnă multă muncă, dar și multe beneficii pentru cetățeni.

A fost nevoie de o lungă perioadă de schimbare a mentalității, de politici, de inteligență, de multă perspicacitate, dat fiind că UE influențeză mersul politicii globale și raportul cu alte forțe și puteri ale lumii.

Acestea și multe alte informații le-au fost furnizate unui grup de elevi din cl. VII și a X de la Liceul Teoretic Dante Aligheri care au ales să vină la prezentarea cărții Originile și evoluția Uniunii Europene. Unii din ei foarte vag cunoșteau ce înseamnă UE, alții nici nu știau când Republica Moldova a devenit stat independent, dar, laudă tuturor!, au știut că la 29 noiembrie 2013 a fost parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în cadrul summitului de la Vilnius.

Larisa Ungureanu

                   

              CENACLUL LITERAR-CREȘTIN  CUVÂNTUL                      

 Ca un preludiu al sărbătorilor de iarnă, pe data de 20 decembrie la biblioteca Târgoviște a avut loc ședința Cenaclului literar-creștin CUVÂNTUL.Președintele Cenaclului , doamna Raisa Plăieșu, a adunat în jurul său tineri autori, scriitori, elevi  care au vorbit despre realizările lor în anul care pleacă. A fost o sărbătoare plină de colinde, lumină și farmec.

                                                             

Masă rotundă

Traficului de Ființe Umane – NU!

 

Traficul de Ființe Umane este o problemă a lumii contemporane. În pofida numeroaselor legi, a măsurilor întreprinse de stat, de ong-uri, comerțul cu sclavi, care provine încă din antichitate, nu a dispărut, ci capătă noi forme. Ce înseamnă o ființă traficată? Înseamnă robie, înseamnă să fie vândută pe bani grei, înseamnă să nu-și mai vadă părinții, rudele, familia, înseamnă chiar și pierderea vieții. O ființă umană traficată nu are nici un drept, fiind lipsită de documente, fiind păzită zi și noapte, neavând posibilitatea să comunice, ea nu poate fi găsită. Și doar printr-o întâmplare fericită, această femeie sau bărbat poate trimite un mesaj sau o știre despre sine.

Globalizarea, creșterea migrației, informatizarea, creșterea nivelului de viață, pe de o parte, și o sărăcie cumplită, pe de alta – în loc să diminueze acest flagel social, din contra, duce la răspândirea lui pe o scară tot mai largă. Traficanții își schimbă metodele, folosind din plin noile tehnologii, ei obțin de pe urma traficului cu ființe umane venituri fabuloase.

Masa rotundă cu genericul Traficului de Ființe Umane – NU! S-a desfășurat cu prezența și participarea elevilor anului I de la Școala profesională nr.2. E straniu, dar foarte puțini din cei prezenți, au auzit despre TFU.

Masa rotundă s-a axat pe câteva teme: Noțiunea de TFU; Cine sunt traficanții? Care sunt metodele de recrutare a victimelor? De ce nu trebuie să crezi promisiunilor deșarte ale unor persoane care promit câștiguri mari fără să ceară nimic în schimb?

După ce aceste întrebări au fost „dezghiocate” bine, după ce participanții la masa rotundă au înțelesul fenomenul TFU și consecințele lui, li s-a propus vizionarea unui film artistic „Lilya 4-ever”, o coproducție suedezo-daneză, realizată în 2002 de regizorul Lukas Moodysson. Filmul a avut premieră și în Republica Moldova. Tema rămâne a fi actuală și în prezent. Acțiunea are loc după destrămarea URSS în una din fostele republici unionale, și anume, Estonia. În rolul principal, cel al Lilyei, o adolescentă pe care mama a părăsit-o, lăsând-o în voia sorții, joacă actrița Oksana Akinshina.

Vizionarea filmului care poveste cu lux de amănunte, cum a ajuns Lilya să fie traficată, adică vândută, ce soartă a avut a fost cel mai puternic argument în a spune tare: Traficului de Ființe Umane – NU!!!

Larisa Ungureanu

Discuție / dezbatere

SIDA – maladia secolului. Combaterea și profilaxia

Aceasta a fost tema unei discuții / dezbateri cu beneficiarii Centrului pentru Copii și Tineri Eurica. De regulă, în luna decembrie Filiala Târgoviște desfășoară activități cu publicul care pun în discuție o temă despre una din cele mai periculoase boli ale secolului XX-XXI, și anume, SIDA – Sindromul Imunodificienții dobândite. Această boală nu se vindecă. Totuși, în rezulltatul unor studii, analize, experiențe oamenii de știință au găsit un remediu: bolnavul poate primi un tratament terapeutic, care „oprește” agresivitatea acestui virus.

Conform statisticii, în lume  sunt peste 35 mln persoane afectate de virusul HIV – Virusul Imunodificienții Umane și sunt bolnavi de SIDA, dintre care peste 2 mln sunt copii. În spatele fiecărui caz diagnosticat exista zeci de cazuri nediagnosticate și fiecare din ei poate transmite acest virus periculos. În Republica Moldova, oficial, sunt înregistrați circa 8.000 de persoane bolnave de SIDA, dar numărul lor, conform Centrului Național SIDA, crește pe an ce trece. De aceea este necesar ca fiecare să se testeze. Aceasta ne îndeamnă și panourile publicitare afișate în acest an.

Simbolul Internațional al luptei împotriva SIDA este o panglică roșie – culoarea simbolizând sângele, iar forma panglicii reprezintă infinitul care a fost întrerupt și are forma unui „V” inversat, însă în ziua când va fi descoperit vaccinul contra acestei maladii „V” va semnifica „Victorie”. Pentru a comemora milioanele de vieți, a tinerilor, copiilor, a bărbaților și femeilor, care au murit de această boală nemiloasă, se aprinde o luminare lângă panglica roșie.

Aceste informații și altele despre combaterea, profilaxia HIV/SIDA, despre pericolele acestei boli i-au făcut pe participanții la discuție să pună mai multe întrebări, să comenteze. Fiecare din cei prezenți au înțeles importanța unui mod sănătos de viață, pe care trebuie să-l ducă, dar și faptul că lupta cu această boală Începe de la tine! Fiecare copil sau tânăr informat este un om protejat!

Larisa Ungureanu

Discuție / dezbatere

Copiilor despre traficul de ființe umane

Pentru prima oară la Filiala Târgoviște s-a desfășurat o astfel de manifestare, deși despre TFU s-a vorbit de mai multe ori. Dar copiilor – pentru prim oară.

Prezenți la această manifestare au foste elevii cl. VI de la Liceul Teoretic Columna, care au venit însoțiți de diriginta clasei, doamna Cartaleanu.

La întrebarea mea, dacă au auzit de traficul de ființe umane, nici unul din cei prezenți nu a știut ce să spună, doar o elevă a spus că a citit undeva despre traficul de mărfuri.

Da! Tocmai acesta și este cuvântul potrivit în cazul TFU – persoana traficată, fie că e adult, adolescent, copil, bărbat sau femeie devine marfă.

Ca să fie pe înțelesul copiilor, am pregătit o mică expoziție de pliante, în care se explică Ce este Traficul de Ființe Umane; Ce este Traficul de Copii; Cine sunt vicTimele traficului de copii; Cum indentificăm un copil vicTimă; și Unde putem raporta un caz de Trafic.

Expoziția a cuprins mai multe fotografii, în care puteau fi văzuți copii, cerșind în stradă, în metrou, grupuri de copii de diferite vârste, umblând pe străzi în căutare de hrană, mame cu copii de diferite vârste, care cerșeau. Le-am explicat semnificația acestor fotografii și faptul, că mulți copii sunt traficați anume în scopul de a ajunge să cerșească. Desigur, că nu o fac de bună voie, mulți din ei sunt ademeniți de persoane care știu cum s-o facă, alții sunt răpiți, o parte pleacă de bună voie împreună cu părinții la muncă, promițându-li-se câștiguri fabuloase, de fapt, sunt mințiți, părinții fiind despărțiți de copii etc. Deci, traficanții au inventat o mulțime de modalități pentru a recruta victime, luându-se în considerație migrația masivă a populației, sărăcia,  atenția elementară față de copii din partea părinților sau a rudelor, în grija cărora au fost lăsați. TFU/TC este un flagel social de mare gravitate. Republica Moldova a devenit de mai mult timp ținta traficanților, care folosesc orice metodă, inclusiv rețelele de socializare din internet pentru a-și atinge scopurile murdare.

Copiilor le-au fost aduse la cunoștință cazuri reale de TC, preluate din baza de date a Centrului Internațional La Strada, Moldova, a Fundației Terre des hommes”. S-a discutat pe marginea lor. De asemenea, le-a fost demonstrat un filmuleț, preluat din internet despre cum sunt recrutații copiii în satele Moldovei.

Manifestarea a trezit interesul copiilor prin noutatea temei. Informația ajunsă la ei le va fi utilă și rugămintea mea a fost s-o împărtășească și altor copii. Un copil informat, este un copil protejat!

Larisa Ungureanu

Expoziție virtuală

Ziua internationala a drepturilor omului

Ziua de 10 decembrie marchează celebrarea Drepturilor Omului peste tot în lume. Se sărbătoreşte în fiecare an şi poartă denumirea de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Care este istoria acestei zile?Această zi a fost aleasă pentru a marca adoptarea şi proclamarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, primul document oficial privitor la drepturilor omului. Acest eveniment a avut loc pe data de 10 decembrie 1948 la Paris.Pentru a sărbători această zi, sunt organizate numeroase conferinţe şi întâlniri politice, evenimente culturale şi expoziţii având ca tema drepturile omului.

 

Constituția Republicii Moldova : Publicată: 18.08.1994 în Monitorul Oficial Nr 1 : Data intrării în vigoare: 27.08.1994. – Chișinău, [s. a.]. – 80 p.

 

Drepturile copilului lipsit de sprijinul familial / Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. – Ch., 2009. – 12 p. : il.

            „Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de mediul său familial, sau care, în propriul interes, nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protecţie şi ajutor special din partea statului” (Art. 20, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului).

Republica Moldova a aderat la Convenţia Internaţională cu privire la drepturile copilului, prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990.

Buruiană, Ion. Protecţia europeană a drepturilor omului / Ion Butuiană. - Ch. : Print-Caro, 2013. - 92 p.

Cartea conţine 3 titluri care sunt denumite în felul următor: Introducere în protecţia europeană a drepturilor omului, Regimul juridic al drepturilor şi libertăţilor garantate şi Principalele sisteme europene de pretecţie a drepturilor omului.

Sudre Frederic. Drept european şi internaţional al drepturilor omului. – Iaşi: Polirom, 2006. – 551 p.

   bazată pe analiza jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg. Studenţii de la facultăţile de ştiinţe juridice, teoreticienii şi practicienii din domeniu  au astfel acces la una dintre cele mai bune analize de acest gen , în contextul în care Curtea însăşi este extrem de creativă şi dinamică, extinzînd domeniul de aplicare al dreptului instituit prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Lucrarea prezintă un studiu aprofundat al sistemului universal şi european de protecţie a drepturilor omului.

 Renucci Jean-Francois. Tratat de drept european al drepturilor omului. – Bucureşti: Editura Hamangiu, 2009. – 1115 p.

Dreptul european al drepturilor omului reprezintă totalitatea reglementărilor europene de protecţie a drepturilor fundamentale. Autorul privelegiază  abordarea ştiinţifică, în afara oricărui militantism pro sau contra, obiectul de studiu al lucrării este dreptul pozitiv al drepturilor omului, cu toate mecanismele sale de protecţie.

Tratatul se adresează practicienilor (judecători, procurori, avocaţi, consilieri juridici, executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă), dar şi justiţiabililor, şi, nu în ultimul rînd, studenţilor şi cadrelor didactice.

 Rama Yade. Drepturile omului pe înţelesul copiilor de la 7 la 77 de ani / Yade Rama - Ch.: CARTIER, 2009 - 126 p.

Un copil curios şi năzdrăvan vrea să înţeleagă drepturile omului. Cum să împaci interesele Franţei cu drepturile omului? La ce mai pot servi aceste drepturi care pe scară largă nu sunt aplicate nicăieri în lume? Islamul este compatibil cu ele? Nu ar fi de preferat o dezvoltare în privinţa lor? Franţa este cu adevărat ţara drepturilor omului?

 

Convenţia privind Drepturile Copilului  pe înţelesul tuturor. - Ch., 2010. - 12 p.

Convenţia privind Drepturile Copilului pe înţelesul tuturor este editată prin contribuţia celor 26 de copii, membri ai Grupului de Lucru pentru Monitorizarea Drepturilor Copilului în Moldova.

În această broşură sunt prezentate pe înţelesul tuturor, drepturile copilului înscrise în Convenţia privind Drepturile Copilului (CDC). Este o broşură ilustrată, cu o multitudine de informaţii utile.

 

Racu, Sergiu. Drepturile omului şi problema dizabilităţilor persoanelor cu dizabilităţi : Ghid / Sergiu Racu; Aurelia Grigoriu. - Ch., 2012. - 280 p.

Acest ghid prezintă principalele convenţii internaţionale ale drepturilor omului, reglementări şi declaraţii care pot fi folosite în favoarea persoanelor cu dizabilităţi şi familiilor lor. Prin varietatea de informaţii cu caracter teoretic şi practic furnizate, ghidul de faţă se înscrie armonios în contextul procesului de reformă declanşat în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dezabilităţi în perioada contemporană.

Verejan, Renata. Eu am dreptul: poeme pentru copii: (drepturile copilului în versuri) / Renata Verejanu. - Ch.: OMCT, 2011. - 24 p.

Scriitoarea ne prezintă drepturile sub formă de poezioare.

expoziție

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.

1918 : Unirea Transilvaniei cu România / Inst. de st. istorice şi soial-politice. – Ed. a 3-a, rev. şi adăugită. – Bucureşti : Ed. Politică, 1978. – 742 p.

   Anul 1918, anul formării statului naţional unitar – eveniment de importanţă istorică în viaţa poporului român – este rezultatul firesc al luptei sale multimilenare.Marea înfăptuire din anul 1918 constituie o victorie istorică a mişcării de eliberare naţională a poporului român, la care au participat toate clasele sociale şi grupările politice.Actul istoric de la 1 decembrie 1918, care a constituit victoria românilor în lupta lor pentru formarea statului naţional unitar, apare în perspectiva istoriei nu numai ca o manifestare vie a unei dorinţe milenare împlinite, ci şi ca rezultat al unui proces istoric obiectiv, ajuns la finele său prin intermediul eforturilor întregului popor.

Unirea Transilvaniei cu România : 1 Decmbrie 1918 / Inst. de st. istorice şi soial-politice ; red. : Ion Popescu-Puţuri, Augustin Deac. – Bucureşti, 1972. – 774 p.

   Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918 constituie o victorie istorică a mişcării de eliberare naţională a poporului român. Realizarea acestui act este rodul luptei celor mai largi forţe sociale, rolul hotărâtor avându-l masele populare.Lucrarea scoate în evidenţă lupta maselor populare, care au avut un rol hotărâtor în realizarea procesului de făurire a statului naţional unitar, fără a estompa însă contribuţia unor personalităţi de seamă, care într-un moment sau altul s-au situat în fruntea luptei naţionale şi a destinelr istorice ale poporului român.

Bolovan, Ioan. 1 Decembrie 1918. Contribuţia social-democraţilor la unirea Transilvaniei cu România / Ioan Bolovan, Marius Eppel.– Cluj-Napoca : Eikon, 2008. – 48 p.

   Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, prin hotărîrile plebiscitare luate la Alba Iulia, după ce anterior s-au unit în acelaşi mod democratic Basarabia la 27 martie şi Bucovina la 28 noiembrie acelaşi an, a reprezentat încheerea procesului istoric de formare a statului

naţional unitar român. Împlinirea acestui deziderat a fost deopotrivă rezultatul efortului întregii naţiuni române din provinciile aflate până la 1918 sub dominaţie străină, precum şi al clasei politice din Vechiul Regat, fără deosebire de apartenenţa partidistă a acesteia.

Botoran, Constantin. 1918. Făurirea României Mari / Constantin Botoran. Mihai Retegan. – Bucureşti : Vatra Românească, 1993. – 160 p.

   Volumul dat este o sinteză lămuritoare bine structurată şi minuţios documentată despre cele trei momente cardinale care au dus la apoteoza visului de veacuri al românilor: 27 martie / 9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării din Chişinău a luat decizia unirii cu Ţara; 28 noiembrie 1918, când comitetul Naţional Român din Cernăuţi a decis în numele aceleaşi idei şi, 1 Decembrie 1918, când la Alba Iulia, capitala primei uniri înfăptuite de Mihai Viteazul la anul 1600 "Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii săi îndreptăţiţi (...) decretează Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România".Un triptic de evenimente, aşadar, prezent în derularea lui reală, tumultoasă şi logică din punct de vedere istoric, şi care s-a finalizat cu reîntregirea unei ţări vechi, glorioasă, prin veacuri, dar dezmembrată datorită vicisitudinilor aceloraşi veacuri ce i-au marcat existenţa.

   

Documente ale Unirii : (1600 - 1918) / Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară. – Bucureşti : Ed. Militară, 1984. – 500 p.

  Anul 1918 a rămas în istoria poporului român ca anul marilor sale înfăptuiri pe tărâm naţional, încununarea victorioasă a lungului şir de lupte şi sacrificii pentru desăvârşirea statului naţional unitar. În împrejurări internaţionale prielnice, dar pentru al căror curs favorabil sângeraseră din belşug fiii săi, naţiunea română şi-a realizat multisecularul ei vis. Documentele vremii redau atmosfera de vibrant patriotism în care masele populare cele mai largi şi reprezentanţii lor au hotărât în mod conştient noua configuraţie a statului unutar român. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională, expresia cea mai concentrată a gândurilor şi sentimentelor unanimităţii naţiunii române, decreta "unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România".

Netea, Vasile. O zi din istoria Transilvaniei : 1 decembrie 1918 / Vasile Netea. – Bucureşti : Ed. "Ţara noastră", 1990. – 189 p.

   În toamna anului 1918, marea conflagraţie mondială, începută cu patru ani mai înainte, se apropia de sfârşit.Rând pe rând, sub loviturile militare ale puterilor Antantei, Puterile Centrale şi aliatele lor din Balcani se văd nevoite să accepte dreptul la autodeterminare a popoarelor împilate, să depună armele şi să părăsească teritoriile ocupate.

Moraru, Anton. Anul 1918 : Ora astrală a neamului românesc / Anton Moraru, Ion Negeri. – Ch. : Civitas, 1998. – 214 p.

   Lucrarea de faţă a apărut din marea dorinţă de a pune la dispoziţia cititorului, mai ales din Basarabia şi Transilvania, un material important despre evenimentele ce s-au derulat în spaţiul locuit de români. La 1918, în urma destrămării Imperiului Rus şi cel Austro-Ungar, teritoriile româneşti aflate timp îndelungat sub stăpânirea străină s-au reunit cu România, formându-se astfel statul naţional unitar român, care a cuprins în hotarele sale aproape toate teritoriile locuite de români.

Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918 : Documente interne şi externe (august 1918 – iunie 1919). Vol. 3 / Direcţia Generală a Arhivelor Statului. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986. – 811 p.

   Încheierea procesului de făurire a statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918, prin unirea tuturor provinciilor locuite de români aflate sub stăpânirea srăină, a încununat victoria luptei de veacuri purtată de poporul român prin grelele furtuni ale istoriei. Acest fapt a consfinţit împlinirea dorinţei de unitate, a reparat nedreptăţile săvârşite în cursul istoriei de unii vecini mai puternici care, cu ajutorul forţei sau al diplomaţiei, prin cucerire sau profitând de îmrejurări defavorabile românilor, au luat părţi ale teritoriului lor naţional.

1 Decembrie 1918 nu aparţine unui an sau zile ci întregii noastre istorii, marcate de o luptă continuă pentru unitate şi independenţă naţională. Prezenţa zecilor şi zecilor de mii de oameni la aceste adunări reprezentative le-a imprimat un caracter democratic şi plebiscitar.

Scurtu, Ioan. Alba Iulia : 1 Decembrie 1918 / Ioan Scurtu. – Bucureşti : Ed. Sport-Turism, 1988. – 177 p.

   Lucrarea dată urmăreşte, în prima sa parte, să jaloneze drumul de luptă şi jertfe al poporului român spre făurirea statului naţional untar, încheiat cu strălucita victorie de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.De asemenea, în volum mai sunt incluse principalele documente din preajma, din timpul şi din perioada imediat următoare înfăptuirii Marii Uniri, oferind cititorilor o imagine sugestivă asupra contextului concret istoric în care s-a realizat cel mai scump ideal al românilor.

Programul„Chișinăul citește” (segmentul copii), ediția a XII-a.

Conferința de totalizare în baza cărții 

În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu

 Astăzi, 24 noiembrie 2015, am fost gazda unui eveniment frumos – Conferința de totalizare a Programului CHIȘINĂUL CITEȘTE (segmentul copii), ediția a XII-a. În cadrul acestei ediții, copiii au citit cartea lui Arcadie Suceveanu ÎN CĂMAȘĂ DE CIREAȘĂ. La această conferință au participat filialele BM B. P. Hasdeu – cititori, colegi de breaslă, părinți, profesori, bibliotecari școlari. Invitatul de onoare al acestei activități a fost autorul cărții – Arcadie Suceveanu, Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

 Am conceput acestă conferință ca pe o evaluare artistică a cărții sus-numite. Pentru o mai bună desfășurare, am elaborat, în prealabil, o agendă, care a ghidat participanții și informat publicul spectator:

Expoziție vie/ flash mob Chișinăul citeşte. Retrospectivă.

Vizionarea poveștii digitale Poveste cu aromă de cireşe realizată de Departamentele BM „B.P. Hasdeu”: Dezvoltare și comunicare și Tehnologia informației.

Spectacol literar-artistic O lume minunată, după cartea În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu.

Concursul Dezghioacă o cireaşă!

Jocul Pomul valorilor!

 Momentul surprizelor.

Spectacol literar-artistic O lume minunată, după cartea În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu.

Vrem cu toţi să ne amintim ce-am simţit când ne-am îmbrăcat  În cămaşă de cireaşă. 

Ah, nimic mai mununat

Atâtea lucruri am aflat,

Toate le-am asimilat

Într-o mare bucurie

Citiind această carte-poezie.

Am poposit într-o livadă de cireși

Dacă intri nu mai vrei să ieși!

Am desoperit că poţi

să joci şah – pe foi de tort

cu dulci piese de alviţă!

Şi atunci ce mai tura-vura

S-au dus caii, s-a dus tura!

E, I, Î, Â – toţi în cale

Azi mănăncă portocale.

A, O, U – prin văi şi lunci,

Ce mai portocale dulci!

Dar mai dulce este para,

În ea se ascunde Vara!

Nu, nu! Vă contazic:

N-am idee unde creşte,

Dar cel mai dulce este

Un fruct cu solzi de peşte.

La şcoala vacanţei

Plin de grijă şi respect

Teiul m-a învăţat :

Că albina – e subiect,

Mierea – predicat.

Știu ca la şcoală

Numerele pare şi impare;

Ştiu că liniştea are măsurătoare,

Iar ochii lucioşi de pisică

Fiindcă, te uiţi atent,

Noaptea, ei produc curent!

Ah, da eu am savurat:

Cifrele minunate,

Culorile preferate,

Două întâmplări ciudate

Cu cuvinte inversate.

Nu vom ști cu adevăreat

De ce litera ”V” s-a dublat?

Important e că datorită ei

Avem Twix și Milky Way,

Și luăm orice-avion

Întrebare ghidușă înscenată (Fil. N. Titulescu)

Chiar acum spre Washington!

Iar prin frumoase slove

De țară, doină, dor

Ne umplem sufletul

Cu dragostea străbunilor,

Căci ei sânt rădăcini pe sub pământ.

Ne ținem noi prin limbă

Ca frunzele de ram

Cu un zimbru la hotare,

Ce străjuiește un neam.

Poezia dramatizată Lordul Pi Ngu in (CAE).

Între file de volum, am găsit

Un kinder- bum!!!

Ca să vezi din acest  ou,

Iese câte un mic erou:

Lupul, Ursul, Aoleul,

Omida bibliofilă,

Iepuraşul şi imaşul,

Dropia din Drochia,

Pinguinul Lord din Nord,

Ființa cenușie botezată la cumătrie,

O egretă cu aere de poetă.

Tot  aici l-am cunoscut

pe maestrul de pian Chiţ-Chiţ-Can.

În frac negru, elegant

Devorator de refrene şi sonete,

Predă la conservator muzica – pisicilor.

băiețelul cu jocul prin imagini (Fil. Ovidius)

Vai, ce personaje erudite

Ştiu multă filozofie pentru că vin

De la Cea Mai Înaltă Academie  –

Academia  Poeziei.

Nu ne credeţi?

Avem tact, vă dăm date de contact:

www. Grierul care scrie şi compune poezie.

Da, eu vreau să vă dezleg un secret –

Turnul Eiffel are urechi

Dacă reuşeşti să convingi

Două girafe să stea faţă în faţă.

Iar Curcubeul cum stă el pe cer festiv

Îl poţi pune pe portativ.

Biciclete prin sate

Au cireşe-n loc de roate.

Țiglele de pe case  sânt solzi de aur

Al unui nevăzut balaur.

Ba mai mult,

Poţi zidi oraşe din ciuperci:

După ploaie, piticii cei isteţi

Îşi pavează străzile cu bureţi.

Şi de pleci cumva la drum

Prin pustiul Kara-Kum,

Ia-ţi bilet pentru … cămilă –

Chiar aşa, să-ţi plâng de milă …

Să vă zic,

Pe lângă personaje sofisticate

Avem și animale beligerante:

Curcani și cocoșii,

Cățeii și motani

Se amenință întrei ei

si poartă arme.

Dacă se continuă în așa stil

Conflictul poate trece într-un război civil.

Lumea  e ca o poveste,

Uite, a fost și numai este

Verdele din plopi și carpeni,

Luna dulce amăruie

s-a topit înt-o gutuie.

Se subție calendarul-n file,

S-au dus mierlele și cucii.

Egreta a migrat înapoi

spre insula Creta.

Greieru- a răcit un pic,

Dar mai cântă-n seri: cri-cric …

A-nceput să ningă aseară.

Peste șapte zile

Pe plaiuri românești

Se va așterne o iarnă ca-n povești.

Și noi toți vom purta cojoace de cireșe

Dacă scriitorul Arcadie Suceveanu

Ni le făurește.

CONCURS: Dezghioacă o cireaşă?

Vai, ce tandru musafir, / Nu mă satur să-l admir…

A venit  la noi un lord,/ Tocmai de la Polul Nord!

Cine-I el?                                                         (Lordul Pinguin)

Vai, ce joc interesant,/ Vai ce joc apetisant!

Unde marea campioană este vulpea cea vicleană?        (O partidă de şah)

Pisicuța alintată îl preferă în îghețată        (Ananasul)

În ce se măsoară curentul electric?

De câţi waţi, vă întrebaţi?           (De vreo cinci kilo…cârnaţi!)

                                                                                                                 

Cine a mâncat doar expresii înaripate,

Ca să-I crească aripi pe spate?        (Omida cu grad de fluture)

În textele ei prea des se repetă

Cuvintele rac şi crevetă?

Clămpănea cocostârcul despre ...    (Egretă)

Ce înseamnă cuvântul  ășaeric ?   (Cireașă)

Cine este frunzofilă şi buchiseşte filă cu filă?    (Omida cu grad de fluture)

Din ce se fac pagode pentru veveriţe?      (Din pălării şi crăiţe – ciuperci)

 Are gust de măr şi fragă?     (Ananasul)

Unde e Țara de buni și de străbuni?    (Sub ierbi și-n frunza rară,/ Sub meri și sub aluni...)

Cine în coarne are cimbru – Floarea lui Ștefan cel Mare?     (Zimbrul)

Cine-i tipul imperial

E- mbrăcat și chiar pășește na-po-le-o-neș-te?   (Lordul Pinguin)

Vin micile albine ca să culeagă miere?  (La dulcele gherghine/Țesute în lăicere)

Falnicul cocoș are în loc de creastă?                    (Coroana Împăratului Roș)

Și-au dat coadă drept model

Poate un carp, un rândunel

Pentru a-l crea pe?                          (Dablu W)

Vom face-un oraș, sau două, sau șapte –

Noi Parisuri, Rome, Veneții,

Numai de nu s-ar termina …     (bureții)

Eu știu că balena e un …?  (Submarin deghizat)

Hai s-o măsurăm cu metrul

Ori să-i punem … termometr     (Câtă vară e-ntr-o pară?)

Așa cum se cuvine unei omizi cu doctoratul în …    (fluture)

Cine vrea cafea cu gheață?                 (Pinguinul Lord)

Acest gânsac bătrân și plin de orgoliu

E poate unul din cei … ?               (de pe Capitoliu)

Dacă scazi patru din șapte –

Obții …?                                 (trei cireșe copate)

Între păsări cea mai mică –

Cât un bob, cât o petală,

Cât o notă muzicală …?        (Colibri)

 Impresii despre cartea În cămașă de cireașă

 Micii cititori s-au înfruptat mai întâi din cireșe-întrebări, dezghiocând cu plăcere, activ, cireașă după cireașă. Apoi, am construit Pomul valorilor din lexeme-răspunsuri Despre ce e cartea? (răspuns  printr-un singur  cuvânt), astfel, cireșele confecționate de filialele, pe care au fost scrise cuvinte-valori, au ornat copacul-expoziție. Instantaneu am făcut și topul Celor mai îndrăgite poezii din carte, un lucru interesant pentru scriitor. Am descoperit că pe primul loc s-a plasat poezia În ce se măsoară curentul electric, pe locul II – Dicționar delico-românesc. Unii copii au venit cu surprize: băiețelul cu jocul prin imagini (Fil. Ovidius), întrebare ghidușă înscenată (Fil. N. Titulescu), poezia dramatizată Lordul Pi Ngu in (CAE).

 La final, scriitorul Arcadie Suceveanu a primit  albumul format din emoții, gânduri, mesaje de felicitare –  Impresii despre cartea În cămașă de cireașă, – unde autori au fost cititorii filialelor.

Elevii cl. IV-a A, L. Dante Alghieri, înv. Carolina Locoman

An de an, 12 la număr, programul de lectură Chișinăul citește (anterior numit Copiii Chișinăului citesc o carte) adună copiii în jurul unei cărți, motivându-i la lectură prin diverse forme de activitate; promovează lectura, valorizează cartea.

 Scrisoare de mulţumire scriitorului Arcadie Suceveanu

 Arcadie Suceveanu, scriitorul, pe care obisnuim, totuşi, să îl caracterizăm după funcţiile sale administrative, vicepreşedinte, astăzi Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, este cu adevărat un poet pe care îl cheamă cuvintele. Pe lângă volume de versuri, eseistică, a mai publicat cărţi pentru copii şi abecedare. De-a lungul anilor, poate deaceea că a lucrat în calitate de profesor de limbă şi literatură română, ne-a bucurat cu poezii pentru copii scrise cu multă pricepere şi înmănunchiate în titluri minunate: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa si Arhimede (2000), Ştiuca la şcoală (2002), Alfabetul poetic (2007), Cu mami si tati ai spor la carte (2012), Greierul care scri-cri-cri-e (2012), Ceasornicul din tei (2013).

În acest an, noi, participanţii la Programul de lectură Copiii Chişinăului citesc o carte, ne-am îmbrăcat În cămaşă de cireaşă, savurând din plin nectarul versurilor, am avut o dulce  lectură. Irepetabile prin frumuseţea gândului, inedite prin jocurile de cuvinte şi plasticitatea tropilor, poeziile din cartea În cămaşă de cireaşă vor rămâne adânc impregnate în mintea de copil. Fiecare filă de volum a fost o descoperire şi o încântare a sufletului de cititor dornic de frumos. Câtă vară e-ntr-o pară? În ce se măsoară liniştea? – ne întrebăm uimiţi de ingeniozitatea poetului Arcadie Suceveanu. Personajele deosebit de haioase, interesante – Greierul care scie şi compune poezie, Pinguinul Lord, Omida cu grad de fluture, Egretă Poetă, – stârnesc hazul şi perplexitatea pentru atâta uz de inventivitate. Şi câtă duioşie, nostalgie, emană poezia Casa bunicii, prin proiectări de imagini artistice autorul readuce copilăria cititorului adult.        În cămaşă de cireaşă este o sursă sigură pentru cadrele didactice, bibliotecari, în pregătirea unor activităţi tematice, o găselniţă pentru părinţi şi bunici în instruirea micuţilor care abia deprind bucuria cuvântului. Această carte este frumoasă nu doar prin conţinut, dar şi prin aspectul ei fizic, coperţi cartonate, lucioase, culori pastelate, iar lustraţiile semnate de Stela Damaschin Popa, vin să îmbrace foarte elegant, versurile.

Domnule Arcadie Suceveanu, Vă mulţumim pentru această carte! Am sesizat mesajul ei: veşnicia se compune din dragostea de Ţară, Neam, Limbă. Iar ea, dragostea are puternice rădăcini în pământ. Şi cu onestitate declarăm că sânteţi un reper inegalabil pentru cei care iubesc limba şi literatura română!

Liliana Juc, şef oficiu copii