Lecturile verii

Cei mai buni, tenaci, creatvi, participanți de la Cluburile de lectură Micii europeni și Curioșii

Jangă Alex

                                     Jangă Andrea

Struț Alexandru

Boboc Diana

Cucuruzac Magdalena

Anghel Justina

Lecturile verii

Clubul de lectură Curioșii:

sărbătoarea de finalizare a ședințelor pentru vara 2013

   Pe parcursul ședințelor clubului cu același nume, Curioșii au aflt mai multe confruntând Recorduri:

• Cel mai rezistent animal?
• Cel mai complex limbaj animal?
• Cele mai lungi mustăţi?
• Cele mai vaste/ înalte construcţii din lumea animală?

Fenomene:

• Mănâncă oare rechinii oameni?
• Există oare animale-vampiri?
• Prezintă oare vreun pericol meduzele?Care sunt albinele ucigaşe?
• Comparații:
• Cei mai înalţi.
• Cei mai lungi.
• Cei mai mari.
• Cei mai rapizi.

Se distrează prin lectura-exploratorie, în voce, a curiozităților din volumele Știați că... și Enciclopedia curioșilor.

 La final de ședințe, informațiile înmagazinate de participanți erau expuse pe hârtie.

Curioşii după ce s-au întrebat dacă rechinii mănâncă oameni, prezintă oare meduzele vreun pericol, există oare animale-vampiri, poate oare delfinul vorbi?, adică de la lumea animală, au păşit şi spre alte meridiane, de pildă în univesul uman, descoperind mai multe despre următoarele subiecte:  

• Cine sunt lunaticii?
• Ce înseamnă a fi geniu?
• Ce este hipnoza?
•  La următoarele şedinţe, am discutat despre subiecte din ştiinţă şi tehnologie:
• Cine a descoperit America?
• Cine a inventat microscopul?
• Când va cădea turnul din Pisa?

Participanţii au polemizat, au lecturat exploratoriu, în voce, după procedeul, încetăţenit la şedinţele clubului, „în lănţoşor” din volumele Enciclopedia curioşilor şi Ştiaţi că... La final, fiecare membru îşi desena curiozitatea preferată. Pentru delectare, copii au analizat şi comentat desenele expuse anterior într-o galerie.

  In cadrul clubului Curioşii, publicul respectiv a urmărit cele mai uluitoare comparaţii: Cei  mai înalţi, cei mai lungi, cei mai mari, cei mai rapizi din lume. Curioşii au descoperit fapte, recorduri, comparaţii într-o scară ierarhică, astfel, asimilarea devenind una captivantă - de la nanometru la muntele Everest; de la viruşi la Podul Golden Gate; de la celula roşie a sîngelui  la diametrul soarelui. Pe lîngă aceste comparaţii, au aflat care e  cel mai ingenios animal?  Cel mai leneş? Cel mai longeviv? Cea mai efemeră insectă?

 Clubul a sporit mai mult curiozitatea participanţilor.  

 Ultima ședință a cluburi Micii Europeni au avut un program mai special: tombolă, concursuri de creativitate. Membrii  au fost recompensaţi cu diplome de participare, cei mai ingenioşi, creativi – cu diplome de menţiune. La sărbătoare au fost prezenți și părinți.

 Liliana Juc

Lecturile verii

Clubul de lectură Micii europeni:

sărbătoarea de finalizare a ședințelor pentru vara 2013

Călătorind imaginar prin oraşele şi ţările Europei, micii europeni au aflat multe lucruri din istoria, cultura acestora, au cunoscut noi tradiţii şi obiceiuri, inveții, Inventatori, personalități marcante, reţete culinare.

 Croaziera a început din oraşul Roma, apoi au urmat Paris, Spania, Norvegia, Londra, Germania, Suedia, Germania, Ungaria. Au fost remarcate punctele de atracţie turistică – Colosseumul, Circus Maximus, Bazilica Sf. Petru (or. Roma), ceasul clopot Big-Ben (or. Londra), biserica Sagrada Familia, oraşul Barselona (Spania), Turnul Effel (Paris),  Biserica Amintirii (Germania) etc. Micii europeni  au descoperit de ce Roma e numită cetate eternă, Paris – orașul luminilor, Norvegia – regatul  fiordurilor, care e patria muzicii flamenco, au aflat numele inginerului Turnului Effel, ş. a. m. d.

Prin lectură colectivă participanții au descoperit:

·  ce s-a întîmplat cu statuia preferată a danezilor Mica Sirenă?

·  cine sânt eroii Don Ouijote și Sancho Panza?

·         ce se găsește în inima Barselonei – Biserica Sagrada Familia;

·       de ce Spania este locul vacanțelor eterne?

·       ce compozitor s-a refugiat în sec. al XVI-lea pe una din insulele spaniole (Chopin)?

Care țara și prin ce e remarcată?

·       În Spania, Țara casteleor, a fost născocită acadeaua chupa-chups

·       Italia e renumită prin Turnul din Pisa, spagheti, pizza

·       Germania, Țara Poveștilor și Legendelor, a inventat mercedesul, are 1456 feluri de cârnați

·       Franța cu sortimentele ei de brânzeturi, brioșe, Turnul Eifel

·        Grecia – Țara mării și vapoarelor, cu mii de insule și case albe, mori și biserici bizantine, ruinele templelor și statuilor vechilor greci, care acum mai bine de 2000 de ani, au fost cei mai străluciţi oameni ai lumii.

 Clubul de lectură Micii europeni  se axează pe lectură, ea fiind completată de jocuri intirecative, teste haioase, desen, înscenări

 Ultima ședință a cluburi Micii Europeni au avut un program mai special: tombolă, concursuri de creativitate. Membrii  au fost recompensaţi cu diplome de participare, cei mai ingenioşi, creativi – cu diplome de menţiune. La sărbătoare au fost prezenți și unii părinți.

 Copii au avut o mare revelație să descopere ce fac cei de vârsta lor: ce bomboane le plac, ce monstruleți îi sperie, ce jocuri au, ce mănâncă la micul dejun, ce sărbători au etc.

 Întrebări și răspunsuri

1. Am câştigat premiul întâi la concursul de sculptură în zăpadă, pentru statuile familiei Moumine, spune un băieţel …   (Finlanda)  

2. Statuia preferată a locuitorilor unei capitale a rămas fără cap, cum se numeşte?                                      (Copenhaga, Danemarca, Mica Sirenă,)

3. Poartă numele unei fetiţe de 9 ani celebra maşină germană ... (Mercedes)

4. În nopţile senine de iarnă pândim …                           (aurorele boreale)

5. Marii creatori de modă: Chanel, Dior, Lacroix si Saint-Laurent  sânt ...

 (francezi)

6. Cel mai mare producător de păpuşi este în  ...       (Spania)

7. Povestea lui Pinocchio a fost scrisă de ...        (Carlo Lorenzini)

8. Care e țara care are mii de insule cu case albe, cu mori şi biserici bizantine? bizantine?                                                                 (Grecia)           

 9. Câte steluţe are drapelul Europei?      (12)

10. Vai de omul fără vacă, vai de omul fără oaie sânt cuvintele dintr-un poem ...                                                                              (irlandez)                           

                                                                               

Liliana Juc

Oră de lectură

  

„Temă pentru acasă” de Nicolae Dabija

     Cu ocazia jubileului de 65 de ani ai poetului, publicistului, omului politic, academicianului Nicolae Dabija, Filiala Târgovişte a avut o Oră de lectură a romanului Temă pentru acasă. Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri Eurica.

     După o scurtă prezentare a biografiei lui Nicolae Dabija, au fost lecturate mai multe fragmente din romanul, despre care însuşi editorul şi redactorul cărţii, Daniel Corbe, spunea că este un roman de Premiul Nobel. Iar scriitorul şi ziaristul Mihai Sultana Vicol nota că „Temă pentru acasă se poate număra printre cele mai sesizante şi mai fascinante creaţii ale literaturii de dragoste, autorul dezvăluind, totodată, lupta cu destinul într-o confruntare inegală”.

    Iată unele pasaje din roman:

    Capitolil Orfelinatul: „Acel necunoscut avea să revină şi a doua, şi a treia, şi a patra zi la şcoala noastră. Nu ştia nimeni nici cine e, nici ce caută la orfelinatul din Nadrecinoe. Anume aici, la Nadrecinoe, atunci când împlinisem vârsta de 12 ani, mi-am aflat pentru prima dată numele meu cel adevărat. Mă numisem până atunci Ivan Ivanov-15, ca şi cum aş fi fost o adresă, şi nu o persoană... Ni se spune copiii lui Stalin. Ştiam că părintele nostru ne iubeşte nespus și că nu ne-a văzut niciodată numai din motiv că dânsul conduce o ţară prea mare şi nu-i mai rămâne timp şi pentru noi, băieţii lui. Orfelinatul nostru urma să ne înveţe să muncim, dar în primul rând – să-l iubil pe tovarăşul Stalin”.

  „În şcoala noastră, unde puteai să supravieţuieşti doar umilindu-l pe cel mic, mă mândream cu faptul că eu nu plâng niciodată. Prima dată am plâns când a murit tovarăşul Stalin. Care nu reuşise cât a fost să ne viziteze... Orfelinatul era casa noastră părintească. Mă născusem acolo, crescusem acolo, nu cunoşteam pe nimeni altcineva decât pe femeile şi bărbaţii de la Nadrecinoe, pe care noi îi iubeam şi cărora le spuneam, delaolaltă, mamă şi tată”.

Capitolul Temă pentru acasă: „În şcoală era întuneric. Pătrunseră pe coridoarele largi,scufundate în beznă. Iată aici studiase clasa a douăsprezecea.... În încăpere s-a făcut lumină. Cu inima bătându-i cu putere în piept, ca un copil surprins asupra faptei – în loc de o sală goală, profesorul Ulmu descoperi, brusc, incredibil, o clasă plină de elevi, care stăteau fiecare în banca lui, numai că erau şcolari cărunţi, oameni maturi, da, da, sunt ei, îi recunoaşte... Albac, Radu, Gusti...elevii lui de acum treisprezece ani... care l-au aşteptat...”

   Cu înfiorare şi emoţie citeau copiii fragmente din roman. Şi-au dorit să-l citească în întregime. Nu în fiecare zi au ocazia să asculte asemenea teme pentru acasă...

                                                                                                                             Larisa Ungureanu

Lecturile verii

 Clubul Micii europeni

  Clubul Micii europeni i ajutat pe participanți să descopere noi tradiții, obiceiuri, să cunoască alte etnii, să însușească drapelele, capitatele statelor comunitare. Copiii au învățat să munceasă în echipă, în cadrul acestui club s-au destins, dialogând, memorizând lucruri noi, lecturând și desenând.

 Dar cel mai important, au reușit să Înțeleagă ce înseamnă Marea Familie Europeană, ce însemnă stat membru/ stat comunitar. 

Magdalena Cucuruzac

Camelia Rusu

Rotarciuc Cristina 

Lemeșco Vlada

Întâlniri de suflet

  

Scriitorul Nicolae Rusu la o întâlnire cu ostaşii din brigada Ştefan cel Mare

     În cadrul Programului Chişinăul citeşte o carte, autorul romanului Al şaptelea simţ, Nicolae Rusu, a avut o întâlnire de suflet cu ostaşii brigăzii de infanterie motorizată nr.2 Ştefan cel Mare. Scriitorul a explixat motivele care l-au determinat să scrie acest roman, a cărui acţiune se desfăşoară în zilele noastre.

    „Este experienţa mea de comunicare cu oamenii, care pleacă la munci în Rusia, dar şi de experienţa mea de scriitor. Lucrez la Uniunea Scritorilor la Fondului literar şi plec adesea  la Moscova. De regulă, îmi place să călătoresc cu trenul şi ascult istoriile oamenilor, care sunt autentice. Aceste istorii le folosesc în povestirile sau romanele mele, am folosit şi în recentul, Al şaptelea simţ, care acum este citit în cadrul Programului Chişinăul citeşte o carte, iar la toamnă va fi conferinţă de totalizare a opiniilor şi părerilor cititorilor. În acest roman am recurs într-un fel şi la exprienţa mea de comunicare cu scriitori din ex-republicile sovietice. Este un roman care reflectă realitatea zilelor noastre”, a conchis Nicolae Rusu.

     Expunerea scriitorului a trezit curiozitatea ostaşilor şi ai au pus mai multe întrebări, inclusiv şi: „Când aţi început să scrieţi?” Întrebarea i-a fost adresată de un ostas. „Pe când eram elev, îmi plăcea mult să citesc, apoi, când am devenit student la politehnică, frecventam cenaclul literar de la institut. Am încercat să scriu, am publicat în ziarul institutului două miniaturi. Acesta a fost începutul. Apoi a trebuit să aleg între profesia mea de economist şi dorinţa de a scrie. Iată aşa am devenit scriitor!”

   S-a legat o discuţie sinceră între autorul romanului Al şaptelea simţ şi ostaşii dornici de a cunoaşte cât mai mult despre arta scrisului, despre profesia de scriitor, despre oamenii care servesc drept prototip pentru viitoarele personaje.

    Nicolae Rusu a vorbit şi despre piesa sa Şi ne izbăveşte de cel viclean... „La baza ei stă istoria vieţii fiicei lui Ştefan cel Mare, Elena, Elena Voloşanca, aşa i se spunea la Moscova. Am studiat arhivele, documente de epocă, la Moscova, dar şi în România. Elena a avut o soartă tragică. Ea a fost căsătorită cu kneazul Ivan Molodoi, fiul lui Ivan al III-lea. Piesa a fost montată la radioul naţional şi o puteţi asculta în cadrul emisiunilor Teatru la microfon”, a precizat autorul. „S-ar putea ca pe viitor să scriu un roman din viaţa ostăşească”, a rostit în încheiere Nicolae Rusu, bucurându-i mult pe slujitorii Armatei Naţionale.

Larisa Ungureanu

Medalion literar-artistic

Copiii în ospeție la Brigada Ștefan Cel Mare

 Pentru medalionul literar-artistic Întâlniri de suflet la Brigada Ștefan Cel Mare, cititorii Bibliotecii Târgoviște s-au pregătit din timp, cu mult freamăt, străduință și grijă, selectând și însușind fie o poezie, o legendă, un cântec sau un număr de gimnastică artistică, iar unii dintre ei au desenând portretul marelui voievod.

  Elevii Andrea Cozma (Liceul Onisifor Ghibu), Magdalena  Cucuruzac (Liceul Onisifor Ghibu), Alexandru Struț (Liceul Dante Alighieri), participanți activi și tenaci la Programul Lecturile verii 2013 si-au dat concursul recitând și narând frumoase legende. (Andrea Cozma a declamat poezia Ștefan Vodă, Magdalena  Cucuruzac a narat legenda Ștefan Vodă, și Alexandru Struț – legenda Mănăstirea Căpriana). Publicului spectator i-a fost prezentată galeria de desene Ștefan, Ștefan Domn Cel Mare și narată legenda populară românească Ștefan Vodă și tătarii.

 Andrea Țâganovschi, a delectat auditoriul cu trei  numere artistice: poezia Imn lui Ștefan cel Mare, melodia Toți maturii și dansul ritmic.

Valentin Batâr, student la colegiul de construcții, a încântat publicul prezent prin melodiile interpretate la chitară: Steua cu numele Soare și Scrisoare mamei.

 Desenele copiilor dedicate lui Ștefan Cel Mare (executate în cadrul unei orei de lectură), ce au format expoziția de pictură Ștefan, Ștefan Domn Cel Mare, au fost lăsate ca amintire Brigăzii de Infanteria Motorizată Nr. 2.

 Pentru toți participanți, dar în special pentru copii, această întâlnire de suflet a fost o experiență inedită.

Andrea Cozma. Poezia Ștefan Vodă

Andrea Țâganovschi. Cântecul Toți maturii

Magdalena  Cucuruzac. Legenda Ștefan Vodă

Alexandru Struț. Legenda Mănăstirea Căpriana

Andrea Țâganovschi. Dans ritmic

Valentin Batâr. Cântecul Steua cu numele Soare și Scrisoare mamei

Andrea Țâganovschi. Poezia Imn lui Ștefan cel Mare

 Liliana Juc