Clubului Să ne cunoaştem țara

Frumoasă Țara Moldovei!

 

În cadrul Clubului Să ne cunoaştem ţara a avut loc a activitate care, credem, va rămâne pentru mult timp în amintirea participanţilor. E vorba de colocviul la tema Monumente şi locuri istorice din Moldova: Orheiul Vechi. La organizarea colocviului și-a adus contribuția bibliotecara şcolii nr. 5 „Al.Donici”, doamna Ala Bomaistriuc şi elevii cl. V care, cu toată seriozitatea, au pregătit comunicări pentru acest colocviu. De remarcat, că elevii pentru prima oară participă la un colocviu şi, cu atât mai mult, şi-au dat osteneala ca totul să meargă bine.

Amintim, că în martie a avut loc şedinţa de inaugurare a Clubului Să ne cunoaștem ţara, activităţile cărora au scopul de a cunoaşte şi studia istoria celor mai importante oraşe şi localităţi din Republica Moldova, dar şi din România. Acest proiect are ca obiectiv să formeze la copii deprinderea de a căuta şi folosi surse informaționale, utilizând imagini, fotogrfaii, cărţi de istorie, literatură, internetul, mijloace moderne tehnice.

Tema discutată în cadrul Clubului a fost de natură să trezească interesul elevilor de a lucra cu literatura de specialitate, în special articole şi cărți semnate de savanţi şi cercetători, cum sunt Ion Hâncu, Gheorghe Postică, Tamara Nesterov ş.a. Care au scris despre muzeul în aer liber, monumentul de arhitectură şi arheologie, un excelent loc turistic Orheiul Vechi.

„La Orheiul Vechi natura şi istoria şi-au dat mâna, fiind într-o armonie maiestuoasă a cărei faimă demult a păşit dincolo de hotarele republicii noastre” - aşa şi-a început comunicarea despre Complexul arheologic Orheiul Vechi eleva Cara Maria. La aceeaşi temă au vorbit şi Cibotaru Dumitrița şi Rusnac Sandu care au făcut trimitere la articolul lui Gh. Postică, menționând că numele rezervaţiei arheologice şi cel al complexului muzeal Orheiul Vechi „provine de la denumirea unei localităţi istorice, oraşul medieval Orhei, care a exsitat pe aceste meleaguri în sec. XV-XVI”.

Despre Construcțiile monumentale de la Orheiul Vechi au vorbit mai mulți elevi. Ca sursă de documentare le-a servit articolul argeologului Ion Hâncu. Introducerea a fost făcută de Burdui Petru. Despre Cetatea getică a vorbit Vrabie Grigorie, menționând următoarele: „Cercetările arheologice au arătat că pe vârful dealului Butuceni au locuit oameni, începând cu secolele VIII-VII a. Chr. Locuitorii geţi au fortificat aşezarea, construind o cetate puternică, a căror urme de întărituri s-au păstrat până în prezent”.

Tema a fost continuată de elevul Leu Gheorghe, care s-a referit la Cetatea medievală, construită în acest spațiu de către tătaro-mongoli, care au ocupat teritoriul dat la începututl sec. XV. Josan Sandu a vorbit despre Feredeu, subliniind că „prin termenul feredeu strămoșii romanilor numeau localul public pentru scăldat – baia”.

La compartimentul Construcţiilor monumantale: Hanul s-a oprit eleva Corina Gribov, care a descris cu lux de amănunte această veche construcţie, a cărei rămăşiţi mai pot fi admirate şi astăzi. „În Bucureşti s-a păstrat până în zilele noastre un han de acest tip, cunoscut sub denumirea de Hanul Manuc, fiind construit de un refugiat turc de origine armenească Manuc Bei, care a construit un castel şi în orăşelul Hânceşti din Republica Moldova”.

Eleva Mihaela Talpă a vorbit despre construcția monumentală Biserica, o clădire de rit funerar creştin ortodox, a cărei urme au fost descoperite mai la sud-est de han, ea fiind înălțată „pe la mijlocul secolului XV. Biserica a fost construită din lemn şi a ars”. Prezintă interes faptul că tocmai în acest lăcaş sfânt a fost înmormântat între anii 140-1484 pan Vlaicu Galeş, verişor al marelui domnitor al Moldovei Ștefan cel Mare.

O scurtă intervenție a prezentat și dna Ala Bomaistriuc, care a vorbit despre personalitățile ce au atras atenția asupra vestigiilor antice şi arhitecturale de la Orheiul Vechi, în special, despre aportul lui Dimitrie Cantemir.

Un excelent Ghid turistic despre 1001 de mistere de la Orheiul Vechi a prezentat eleva Pistrui Cristina, îndemnându-ne să vizităm complexul arheologic şi monumental, unic în Europa, unde mai pot fi admirate urmele Mârii Sarmaţiene, mare care a acoperit aceste spaţii cu mai bine de 14 mln ani în urmă. Cristina a prezentat elevilor şi o frumoasă colecţie de imagini ale construcţiilor de la Orheiul Vechi, cât şi imagini panoramice ale frumoasei şi ineditei alezări.

„Ce frumoasă este Țara Moldovei!” - au exclamat copiii care, deşi au fost în excursie, nici pe departe nu și-au imaginat ce bogăţii fără preţ se află la Orheiul Vechi. Studiind materiale, ascultând comunicările colegilor ei ţi-au completat cu mult cunoștințele. Le-a trezit interesul şi scurta mea relatare despre profesia de arheolog, în care am făcut trimitere la nume notorii care au efectuat cercetări, care au știut să reconstituie măreția acestor frumoase locuri. E vorba de profesorul Bârnea, de arheologul Hâncu, de alţi savanți argeologi Gheorghe Postică, Tamara Nesterov ş.a. Am prezentat mai multe desene şi fotografii ale obiectelor, pietrelor, rozetelor, ornamentelor etc. găsite şi cu multă grijă studiate, descrise de către arheologii noştri.

 Larisa Ungureanu