CARTEA ESTE MODUL NOSTRU DE A DĂINUI ȘI OGLINDA MÂNTUIRII OMENEȘTI (Lidia Kulikovski)

воскресенье, 14 февраля 2016 г.

Expoziție



 Grigore Vieru, Omul Duminicii



Volumul de iubire şi neuitare conţine cuvintele a 200 de personalităţi, o sută de poezii, detalii despre busturile, inaugurate în spaţiul limbii române, adunate de către Raisa Vieru, soţia regretatului poet, după trecerea lui în eternitate.
„Îmi doream aşa de mult şi mi-i aşa de scumpă această carte, fiindcă, în momentele celea, lumea a spus numai adevărul şi l-a spus cu durere. Și pentru mine e foarte scumpă, fiindcă rămâne ca o cronică, ca o istorie a literaturii, deoarece colegii lui, tot poporul au scris durerea lor din suflet”. Raisa Vieru
„Vieru a fost o duminică, o sărbătoare permanentă a celor care au avut norocul să comunice cu el. Generaţia noastră a fost într-un fel luminată de prezenţa lui tutelară. Aşi vrea foarte mult copiii să-l cunoască prin intermediul poeziilor sale, care sunt cu adevărat dumnezeieşti”. Nicolae Dabija.

"Sunt omul duminicii.
Nu dau nici un sfat
Glontelui
Şi nu primesc nici eu
Vreun sfat de la el.
Îmi ajunge o singură paine
Cum zilei
Un singur soare."  
 Grigore Vieru




Roua veşniciei. Grigore Vieru, Ştefan Andronic. - Chişinău: Pontos, 2010.
În cele 750 pagini ale cărţii sînt evocate acelel sentimente nemuritoare: plaiul, graiul, neamul, istoria, parintii, universul, care sînt atinse de coardele şi notele muzicale ale compozitorilor universali.
Este primăvară mereu în sufletul nostru cînd ne amintim de poetul nemuritor Gr. Vieru, a aduce la inima fiecarui din noi acele nemuritoare versuri, melodii.


Băileşteanu, Fănuş. Grigore Vieru: omul şi poetul / Fănuş Băileşteanu. – Bucureşti : IRIANA, 1995. – 127p.



"Un adevărat miracol, cum poezia lui Grigore Vieru s-a împletit organic cu viaţa a câtorva generaţii: de la picii de grădiniţă la adolescenţii străbătuţi de primul fior al dragostei până la cei ce-şi dau ultima suflare....
Domnul Ion Mărgineanu a realizat o uluitoare selecţie din poemele regretatului poet transpunându-le în germană, care l-a luminat odinioară pe Eminescu, într-un mod cu adevărat fidel şi inspirat."
(Vladimir Beşleagă)

Cimpoi, Mihai. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor / Mihai Cimpoi. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 226p.
Moartea unui poet seamănă întru totul cu viaţa sa, proiectându-i, ca într-un remember, punctele luminiscente ale operei şi personalităţii. În cazul Lui G. Vieru aceste punce sunt cele pe care le-am remarcat în ediţia cărţii noastre din 2005, puse într-un relief deosebit de versurile din ultimii ani din viaţă: arhetipalic, clasicitate, religiozitate – cele trei balene pe care se ţine universul său.
Rezumând putem spune că a fost, prin excelenţă, o Fiinţă întru poezie. Figură-simbol, a avut şi o moarte tragică, semnificaţia căreia ne apare – acum- într-un fel previdenţială: destinul său s-a contopit cu destinul Basarabiei. Putem vorbi astfel, de o asumare, la nivel de înaltă conştiinţă şi intensă simţire, a riscului existenţial al unei atari contopiri. 
(Mihai Cimpoi)

Grigore Vieru în amintirea contemporanilor / îngrij. de ediţie : Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2010. – 471 p.

Graţie iniţiativei distinsului Daniel Corbu, care a lucrat asiduu la Selecţia de texte, intinerarul biografic şi prefaţa unui impresionant volum de mărturii şi evocări, volumul de faţă a ieşit la lumină la doar câteva luni de la fulgerătoarea petrecere a Poetului. Este o dovadă grăitoare a imensei iubiri de care s-a bucurat Grigore Vieru, în ţările siameze, vorbitoare de accelaşi limbă, păstrătoare ale aceloraşi tradiţii, care-şi asumă momente ale aceleiaşi nedrepte istorii care le-a despărţit graniţele. Dar, oricâte ziduri şi oricâtă sârmă-ghimpată s-au aşezat la hotare, românii au ştiut să comunice prin undele freatice ale culturii, artei, destinului comun, sufletului care a rămas românesc în pofida oricător oprelişti.

Grigore Vieru : Biobibliografie / Bibl. Naţ. pentru Copii şi Tineret "Ion Creangă" ;  alcăt. : Maria Ilievici ; ed. îngrijită de Claudia Bălan. – Ed. a 2-a, rev. şi compl.. – Ch. : Baştina-Radog SRL, 2010. – 568 p.

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tănărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .
Vieru, Grigore. Cele mai frumoase poezii = Die shonsten Gedichte / Grigore Vieru ; trad. în germ. de Ion Mărgineanu ; concepţie graf. : Andrei Ichim. – Ch. : Ed. Cadran : Bons Offices SRL, 2010. – 180 p.

Această carte este dedicată unui alt mare nume al literaturii române, Grigore Vieru, a cărei poezie se va eterniza prin străfulgerările de geniu care o susţin şi p luminez dinăuntru, este o datorie morală şi existenţială, dar şi estetică, a meseriaşului.
În trupul lui firav şi sufletul lui mare, în inima lui, care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de ianuarie, la Chişinău, au apărut numeroasele poveri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor.

Vieru, Grigore. Lumina de taină : Pagini alese cu CD / Grigore Vieru. – Ch. : Policadran SRL : Bons Offices SRL, 2011. – 308 p.

Lumina de taină de Grigore Vieru cuprinde cinci capitole: Cântece pentru mama, Cântări pentru ţară şi pământ, Cântece de iubire, O, neamule, tu, şi se încheie cu Mărturisirile poetului – „...dragă cititorule, mărturisesc că nu sunt unul din străluciţii mântuitori ai verbului matern, dar imi place să declar că mă prenumăr printre cei care se frământă, se zbat în căutarea cuvântului potrivit, printre cei care tind să lege sănător verbele în frază, - a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele mai patriotice”.

Комментариев нет:

Отправить комментарий