2 iulie 2012
Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare...
„Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare,
Seamăn pe lume nu are;
Seamăn pe lume nu are,
Decât numai mândrul soare”.
Cântec popular
Cei 508 ani de la moartea Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, au fost comemorați la Filiala Târgovişte printr-un şir de activităţi. Cu această ocazie, a fost alcătuit un Program al manifestărilor. Activitatea a avut loc pe teritoriul Brigăzii Ştefan cel Mare din municipiul Chișinău, situată pe str. Vasile Lupu, 37. Programul a fost coordonat cu docmna Ecaterina Bodrug, bibliotecară, şefa Casei de Cultură.
Programul activităților din 02 iulie 2012
1.Expozițţe de carte (1457 – 1504). La selectarea cărţilor a participat Mocanu Aliona, şef oficiu.
2.Revista bibliografică: Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi. Din fondurile Filialei Târgovişte. Prezentarea: Liliana Juc, şef oficiu.
3.Materiale promoţionale. De Larisa Ungureanu.
a. Selecţie Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfănt.
b. Ştefan cel Mare şi Sfânt: Itinerar biografic.
4.Oră de lectura: Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu. Pasaje și comentarii Larisa Ungureanu.
5.Medalion literar-artistic. Recital de versuri:
a. La Ştefan cel Mare s-adună poporul, Din Suveava-n Chişinău, Veniţi la Putna. Versuri de Ştefan Sofronovici, poet. Propria lectură.
b. Muma lui Ştefan cel Mare de Dumitru Bolintineanu; Tu eşti un geniu de Grigore Vieru. A recitat Nina-Corina Luchianțeva, elevă cl. X-a, liceul „Petru Rareş”;
c. Suntem aşa de diferiţi, Şi de ce oare se-ntâmplă aşa, Amintiri de toamnă, Mama, Pentru tine, dragă mamă, N-am nimis, soartă, cu tine, Ştefan cel Mare. Versuri de Maria Plămădeală, poetă-debutantă.
d. Poezii despre Ştefan cel Mare. Recital susţinut de Jungă Andreea, eleva cl. III-a și Jungă Alex, elev în cl. II-a, liceul Dante Alighieri.
Oră de lectură. Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu
În faţa celor 150 de militari în termen au fost date citirii mai multe Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar nu înainte de a informa audienţa, că UNESCO a proclamat 2004 Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar la 2 iulie 1992 Ştefan cel Mare a fost canonizat şi trecut în rândul sfinţilor. Au fost selectate citate din spusele lui Alexandru D. Xenopol, Nicolai Karamzin, Nicolae Dabija ș.a. Iar Itinerarul biografic a cuprins cele mai importante date din viaţa Marelui Voievod, cum sunt: 12 aprilie 1457 – Ştefan cel Mare este ales Domn al Moldovei pe câmpul Dreptate de lângă Suceava, cetate de scaun; 5 iulie 1463 – Ştefan cel Mare cucereşte Cetatea Chilia; 20 august 1470 – Bătălia de la Lipnic, în care sunt învinşi tătarii; 3 septembrie 1470 – sfinţirea mănăstirii Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare; 10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), Ştefan cel Mare a învins cu doar 40.000 de răzeşi oastea turcească de 120.000 de osmanlâi; toamna 1476 – izgonirea turcilor din Moldova; 26 octombrie 1497 – Bătălia de la Codrii Cozminului (Dumbrava Roşie); 2 iulie 1504 – Trecerea la cele veşnice a Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare.
Ora de lectură a început cu o scurtă prezentare a biografiei scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961), cel mai mare prozator român din prima jumătate a sec. XX care, ca nimeni altul, a ştiut să pună în valoare istoria Moldovei, scriind romane şi povestiri despre faptele vitejeşti ale înaintaşilor. Din ele amintim: Neamul Şoimăreştilor (1915), Venea o moară pe Siret (1924), Hanul Ancuţei (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Fraţii Jderi, 3 vol. (1935-1942), Mitrea Cocor (1949) ş.a.
Povestirea Viaţa lui Ştefan cel Mare a fost scrisă în 1934 și evoca faptele Domnitorului de la înscăunarea sa până când „îngerul a venit să cerceteze pe robul lui Dumnezeu Ştefan-Voievod cel Mare şi Sfânt”, cum scrie Mihail Sadoveanu în Capitolul X.
Lucrarea este alcăruită din zece capitole si fecare din ele are o mică descriere, de exemplu, Capitolul II sună aşa: Despre puterile răului care s-au ridicat împotriva legii lui Hristos şi despre un jurământ al unui tânăr voievod * Despre credinţa de demult şi o poveste cu Sfântul Ioan din Peşteră * Despre blândeţa norodelor şi prinţilor din evul mediu.
Mesajul cărţii lui Sadoveanu este excepţional prin aducerea în prim-plan a unei personalităţi de geniu, a unui domnitor care „s-a gândit întodeauna la poporul său şi n-a dat nimănui nici o palmă de pământ românesc”. Ion Ciocanu. Este o lucrare a cărei actualitate nu se ofileşte odată cu trecerea timpului. Elementul documentar este folosit la maximum şi dovedeşte o cunoaştere excelentă din partea autorului a istoriei evului mediu, a obiceiurilor, datinilor, credinţei, dar şi a limbajului din acele timpuri prin folosirea întorsăturilor măiestrite a frazelor. „Cel care are dragoste şi dorinţă de voievod nou şi vrednic – să încalece, ca să firitisească pe Măria sa Ştefan în Suceava, în noaptea de sâmbătă”. (pag. 65) „Mitropolitul Teoctist cu târgovețţi şi unii boieri bătrâni au ieşit întru întâmpinarea Voievodului la locul judecăţilor vechi care se cheamă Direptate, unde se bulucise popor mult. Era o zi lină de primăvară din veac hărăzită”. (pag. 67).
Scriitorul a folosit cu mult har descirerea: a peisajelor, a stării interioare mai ales a Marelui Domnitor, descrierea faptelor, a întâmplărilor, a scurgerii timpului, dar fără a fi plictisitor, ci concis şi profund. „Deci Ştefan-Vodă a aşteptat ca să se îndeplinească cererea lui de căpetenie. Când soarele s-a înălţat la solstiţiul anului următor şi a dat în zodia racului, însemnând căderea făgăduinţelor, căpitanii au trecut iar Ceremuşul. Însăşi Măria Sa, cu altă oaste, a venit asupra Hotinului pe culmea unde se înfipsese săgeata”. (pag. 74). În fraze scurte, fără cuvinte pompoase autorul redă detalii importante din viaţa Domnitorului, care vin şi ca o concluzie a capitolului respectiv. „În acel ceas Moldova a priceput că stă la cârma ei putere şi în acelaşi timp înţelepciune”. (Capitolul III, pag. 74).
În timpul Orei de lectură au fost citite mai multe pasaje și comentate. Au fost amintite cuvintele lui Ştefan cel Mare că „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!”.
După Ora de lectură a urmat un Medalion literar, recital de versuri, susţinut de invitaţii la această manifestare. Astfel, au răsunat versurile poetului Ştefan Sofronovici, invitatul doamnei Ecaterina Bodrug, ale lui Dimutri Bolintineanu şi Grigore Vieru, rostite de eleva cl X Nina-Corina Luchianţeva, ale tinerei poete Maria Plămădeală, invitatele mele, cât şi ale elevilor din clasele primare Andreea Jungă şi Alex Jungă, invitații doamnei Liliana Juc.
În încheiere, cu un cuvânt de mulțumire faţă de colaboratorii Filialei Târgovişte pentru această manifestare s-a adresat locotenet-maiorul Balan, menţionând că ziua de 2 iulie 2012 a fost o zi deosebită pentru efectivul militar al Brigăzii care poartă numele Marelui Domnitor Ştefan cel Mare.
Larisa Ungureanu
Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare...
„Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare,
Seamăn pe lume nu are;
Seamăn pe lume nu are,
Decât numai mândrul soare”.
Cântec popular
Cei 508 ani de la moartea Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, au fost comemorați la Filiala Târgovişte printr-un şir de activităţi. Cu această ocazie, a fost alcătuit un Program al manifestărilor. Activitatea a avut loc pe teritoriul Brigăzii Ştefan cel Mare din municipiul Chișinău, situată pe str. Vasile Lupu, 37. Programul a fost coordonat cu docmna Ecaterina Bodrug, bibliotecară, şefa Casei de Cultură.
Programul activităților din 02 iulie 2012
1.Expozițţe de carte (1457 – 1504). La selectarea cărţilor a participat Mocanu Aliona, şef oficiu.
2.Revista bibliografică: Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi. Din fondurile Filialei Târgovişte. Prezentarea: Liliana Juc, şef oficiu.
3.Materiale promoţionale. De Larisa Ungureanu.
a. Selecţie Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfănt.
b. Ştefan cel Mare şi Sfânt: Itinerar biografic.
4.Oră de lectura: Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu. Pasaje și comentarii Larisa Ungureanu.
5.Medalion literar-artistic. Recital de versuri:
a. La Ştefan cel Mare s-adună poporul, Din Suveava-n Chişinău, Veniţi la Putna. Versuri de Ştefan Sofronovici, poet. Propria lectură.
b. Muma lui Ştefan cel Mare de Dumitru Bolintineanu; Tu eşti un geniu de Grigore Vieru. A recitat Nina-Corina Luchianțeva, elevă cl. X-a, liceul „Petru Rareş”;
c. Suntem aşa de diferiţi, Şi de ce oare se-ntâmplă aşa, Amintiri de toamnă, Mama, Pentru tine, dragă mamă, N-am nimis, soartă, cu tine, Ştefan cel Mare. Versuri de Maria Plămădeală, poetă-debutantă.
d. Poezii despre Ştefan cel Mare. Recital susţinut de Jungă Andreea, eleva cl. III-a și Jungă Alex, elev în cl. II-a, liceul Dante Alighieri.
Oră de lectură. Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu
În faţa celor 150 de militari în termen au fost date citirii mai multe Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar nu înainte de a informa audienţa, că UNESCO a proclamat 2004 Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar la 2 iulie 1992 Ştefan cel Mare a fost canonizat şi trecut în rândul sfinţilor. Au fost selectate citate din spusele lui Alexandru D. Xenopol, Nicolai Karamzin, Nicolae Dabija ș.a. Iar Itinerarul biografic a cuprins cele mai importante date din viaţa Marelui Voievod, cum sunt: 12 aprilie 1457 – Ştefan cel Mare este ales Domn al Moldovei pe câmpul Dreptate de lângă Suceava, cetate de scaun; 5 iulie 1463 – Ştefan cel Mare cucereşte Cetatea Chilia; 20 august 1470 – Bătălia de la Lipnic, în care sunt învinşi tătarii; 3 septembrie 1470 – sfinţirea mănăstirii Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare; 10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), Ştefan cel Mare a învins cu doar 40.000 de răzeşi oastea turcească de 120.000 de osmanlâi; toamna 1476 – izgonirea turcilor din Moldova; 26 octombrie 1497 – Bătălia de la Codrii Cozminului (Dumbrava Roşie); 2 iulie 1504 – Trecerea la cele veşnice a Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare.
Ora de lectură a început cu o scurtă prezentare a biografiei scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961), cel mai mare prozator român din prima jumătate a sec. XX care, ca nimeni altul, a ştiut să pună în valoare istoria Moldovei, scriind romane şi povestiri despre faptele vitejeşti ale înaintaşilor. Din ele amintim: Neamul Şoimăreştilor (1915), Venea o moară pe Siret (1924), Hanul Ancuţei (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Fraţii Jderi, 3 vol. (1935-1942), Mitrea Cocor (1949) ş.a.
Povestirea Viaţa lui Ştefan cel Mare a fost scrisă în 1934 și evoca faptele Domnitorului de la înscăunarea sa până când „îngerul a venit să cerceteze pe robul lui Dumnezeu Ştefan-Voievod cel Mare şi Sfânt”, cum scrie Mihail Sadoveanu în Capitolul X.
Lucrarea este alcăruită din zece capitole si fecare din ele are o mică descriere, de exemplu, Capitolul II sună aşa: Despre puterile răului care s-au ridicat împotriva legii lui Hristos şi despre un jurământ al unui tânăr voievod * Despre credinţa de demult şi o poveste cu Sfântul Ioan din Peşteră * Despre blândeţa norodelor şi prinţilor din evul mediu.
Mesajul cărţii lui Sadoveanu este excepţional prin aducerea în prim-plan a unei personalităţi de geniu, a unui domnitor care „s-a gândit întodeauna la poporul său şi n-a dat nimănui nici o palmă de pământ românesc”. Ion Ciocanu. Este o lucrare a cărei actualitate nu se ofileşte odată cu trecerea timpului. Elementul documentar este folosit la maximum şi dovedeşte o cunoaştere excelentă din partea autorului a istoriei evului mediu, a obiceiurilor, datinilor, credinţei, dar şi a limbajului din acele timpuri prin folosirea întorsăturilor măiestrite a frazelor. „Cel care are dragoste şi dorinţă de voievod nou şi vrednic – să încalece, ca să firitisească pe Măria sa Ştefan în Suceava, în noaptea de sâmbătă”. (pag. 65) „Mitropolitul Teoctist cu târgovețţi şi unii boieri bătrâni au ieşit întru întâmpinarea Voievodului la locul judecăţilor vechi care se cheamă Direptate, unde se bulucise popor mult. Era o zi lină de primăvară din veac hărăzită”. (pag. 67).
Scriitorul a folosit cu mult har descirerea: a peisajelor, a stării interioare mai ales a Marelui Domnitor, descrierea faptelor, a întâmplărilor, a scurgerii timpului, dar fără a fi plictisitor, ci concis şi profund. „Deci Ştefan-Vodă a aşteptat ca să se îndeplinească cererea lui de căpetenie. Când soarele s-a înălţat la solstiţiul anului următor şi a dat în zodia racului, însemnând căderea făgăduinţelor, căpitanii au trecut iar Ceremuşul. Însăşi Măria Sa, cu altă oaste, a venit asupra Hotinului pe culmea unde se înfipsese săgeata”. (pag. 74). În fraze scurte, fără cuvinte pompoase autorul redă detalii importante din viaţa Domnitorului, care vin şi ca o concluzie a capitolului respectiv. „În acel ceas Moldova a priceput că stă la cârma ei putere şi în acelaşi timp înţelepciune”. (Capitolul III, pag. 74).
În timpul Orei de lectură au fost citite mai multe pasaje și comentate. Au fost amintite cuvintele lui Ştefan cel Mare că „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!”.
După Ora de lectură a urmat un Medalion literar, recital de versuri, susţinut de invitaţii la această manifestare. Astfel, au răsunat versurile poetului Ştefan Sofronovici, invitatul doamnei Ecaterina Bodrug, ale lui Dimutri Bolintineanu şi Grigore Vieru, rostite de eleva cl X Nina-Corina Luchianţeva, ale tinerei poete Maria Plămădeală, invitatele mele, cât şi ale elevilor din clasele primare Andreea Jungă şi Alex Jungă, invitații doamnei Liliana Juc.
În încheiere, cu un cuvânt de mulțumire faţă de colaboratorii Filialei Târgovişte pentru această manifestare s-a adresat locotenet-maiorul Balan, menţionând că ziua de 2 iulie 2012 a fost o zi deosebită pentru efectivul militar al Brigăzii care poartă numele Marelui Domnitor Ştefan cel Mare.
Larisa Ungureanu
Комментариев нет:
Отправить комментарий