Discuții/dezbateri

Să ne cunoaştem Constituţia!

Câţi din noi au citit Constituţia? Trebuie să recunoaştem, că foarte puţini. De aceea la Filiala Târgovişte a fost programată o manifestare, dedicată Constituţiei Republicii Moldova şi s-a numit: Să cunoaştem Constituţia Repubicii Moldova. Optăsprezece ani în urmă, la 29 iulie, Parlamentul de la Chişinău a votat Constituţia. Cei prezenţi la manifestare au recunoscut că nu au citit-o şi nici nu au ştiut când a fost votată.

Activitatea a început prin a explica provenienţa şi sensul cuvântului constituţie. În limba latină, de unde-şi trage rădăcinile, însemna a aşșeza, a pune ordine, a hotărî, a face o regulă. Aceasta este menirea unei Constituţii într-un stat: a-l aşeza temeinic pe un fundament solid, Constituţia fiind legea supremă a societăţii şi a statului.

Dacă vreai să înțelegi în ce stat trăieşti, trebuie să citeşti Constutuţia. Ne-am propus şi noi în timpul rezervat să ne oprim asupra câtorva articole. Înainte de aceasta am constatat următoarele: Constituţia Republicii Moldova este alcătuită din 7 titluri, 9 capitole şi 143 de articole. Ne-am oprit la câteva articole şi, în special, la Articolul 12. Simbolurile statului. (1) Republica Moldova are drapel, stemă şi imn. Aveam cu mine un drapel în miniatură al Republicii Moldova, pe care l-am demonstrat participanţilor la eveniment. A trebuit să constat că absoluti toţi ştiau că drapelul nostru se numeşte tricolor. Culorile lui sunt dispuse vertical în ordinea: albastru, galben, roşu. În mijloc, pe verticala galbenă, se află Stema de stat. Eleva Buzău Marinela a răspun corect la întrebarea: „Care este imnul de stat al Republicii Moldova?” „Limba noastră, vesrurile sunt scrise de Alexei Mateevici”. Cu toţii am cântat o străfă din imnul Republicii Moldova. După care a urmat Articolul 13. Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi. La întrebarea care este limba de stat, cei prezenţți au răspuns prompt: limba română. Deşi în Constituţie este scris ”limba moldovenească”, toţi ştiu că e o denumire incorectă rămasă încă din perioada sovietică, care, sperăm să fie corectată în cel mai apropiat timp. Am discutat şi despre Artoculul 14. Capitala. Cea mai mică participantă la manifestare, Vlada Lemeşca, 6 ani, urmează în toamnă să mearga în cl.I la liceul „Prometeu”, a răspuns corect: „Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău”, adăugând cu mândrie „Eu ştiu cum se numesc şi capitalele altor ţări!” Şi chiar a ştiut!

De remarcat că la manifestare au participat tineri şi copii care frecventează Centrul Comunitar Eurica. Doamna Plămădeala, pedagog la Centru, i-a însoțit pe copii şi la sfârşitul manifestării a citit propria poezie, întitulată Moldova. O reproducem mai jos.

Moldova

Moldova-i ţară de poveste,

Aici cu toţii ne-am născut.

Tot neamul meu aici îmi este,

Pe-acest pămînt toţi am crescut.



În orce ţară eu m-aş duce,

Pe alt meleag de aş pleca,

În vise dorul iar mă duce.

La vatra şi la ţara mea.



Aici şi pîinea-i mai gustoasă,

Şi cîntecul e mai duios.

Natura-i ca din basm frumoasă,

Aici şi vinu-i mai gustos.



Eu mă mîndresc cu ţara mea,

Cu-acest pămînt,cu satul meu.

Nimic mai scump nu am ca ea

Ca graiul şi ca plaiul meu.





Această poezie dedicată Moldovei a încununat sfârşitul manifestării.

Larisa Ungureanu

Prezentare de carte

Nu mă tentează de Anatol Moraru

În toiul verii, s-ar părea că este greu să geseşti cititori. Şi totuși, zilnic, pragul Filialei Târgovişte îl trec zeci de utilizatori. De vârste diferite: de la copii de grădiniţă până la elevi din calsele primare, de la elevi din clasele gimnaziale până la liceeni şi studenți, de la casnice până la pensionari. Fiecare caută o carte, citeşte un ziar sau se interesează de noile apariţii.

În ajunul zilei de 26 iulie am vorbit la telefon cu mai mulţi cititori, care au luat cu împrumut cartea lui Anatol Moraru Nu mă tentează. Am vrut să aflu părerea lor şi să-i invit pe a doua zi la prezentarea acestei cărţi, recomndată pentru Programul Chişinăul citeşte o carte. Am auzit cele mai diverse păreri: de la „am rămas incântată” până la „nu mi s-a părut interesantă”, de la „m-am regăsit în poivestirile lui Anatol Moraru” până la „aş vrea să vin la o întâlnire cu autorul”. Fiindcă e vacanţă şi majoritatea sunt plecaţi din oraş, nu a fost posibil să vină a doua zi la prezentare nimeni, dar ne-am înţeles că în toamnă vor veni la una din întâlnirile pe care le vom organiza cu scriitorul Anatol Moraru şi-şi vor expune părerile şi impresiile.

A doua zi, chiar pe la ora indicată pentru prezentarea cărţii, şi-au făcut apariţia mai mulţi liceeni de la „Dante Alighieri”, dar şi de la şc. nr. 59 „G. Coşbuc”, care au manifestat dorinţă să participe la Prezentarea cărţii Nu mă tentează de Anatol Moraru. Ei au venit pentru a lua cu împrumut cărţi pentru Lecturile verii, dar au ascultat cu interes informaţiile referitoare la volumul semnat de Anatol Moraru. Au recunoscut că numele autorului le este necunoscut, că nu au citit nimic în presă despre cartea Nu mă tentează şi că pentru prima oară au auzit de Programul Chişinăul citeşte o carte, dar o parte din el au citit romanul lui Nicolae Dabija Temă pentru acasă şi Diavolul este politic corect de Savatie Baştovoi. Interesul a apărut după întâlnirea cu scriitorul Nicolae Dabija, iar romanul lui Baştovoi l-au citit, fiindu-le recomandat de colegi.

Prezentarea cărţii a început cu acest „schimb” de informaţii, după care a urmat prezentarea propriu-zisă. Care a început la standul unde sunt expuse materiale despre volumul lui Anatol Moraru Nu mă tentează, cât şi cartea propriu-zisă. Am parcurs împreună ce cei prezenţi biografia scriitorului, am făcut referinţă la alte apariţii editoriale, cum sunt: Nou tratat de igienă (nuvele), Turnătorul de medalii (roman) şi Ion Druţă: opera epică şi dramatică (ultima se află şi la expoziţie). La fel, am prezentat curpinsul volumului Nu mă tentează, titlurile povestirilor, o privire de ansamblu asupra conţinutului, am făcut trimitere la recenziile care s-au scris despre această carte, îndemnându-i pe liceeni să se încadreze activ în Programul Chişinăul citeşte o carte şi să lectureze acest volum.

Larisa Ungureanu

Expoziţie de carte

Programul Lecturile verii:

 Cărţi de la editura Cartier

În cadrul Programului Lecturile verii a fost anunţat Concursul: Citesc de la editura Cartier. Cititorii care vor împrumuta cele mai multe cărţi pe parcursul verii vor fi premiaţi de editura Cartier cu seturi de cărţi rare. În fondurile Filialei Târgivişte se păstrează mai multe carţi care-au văzut lumina tiparului la această editură.

Pentru a atrage şi mai mult interesul cititorilor faţă de cărţile apărute la editura Cartier, bibliotecara Violeta Moraru a alcătuit o listă de cărţi care sunt recomandate în Sala de împrumut şi în Sala de lectură. În total: 25 de titluri.

Pe data de 9 iulie a.c., la fel pentru a promova cărţile de la editura Cartier, au fost selctate pentru expoziţia Lecturile verii ;i expuse Cărţi de la editura Cartier. Iar mai jos a fost postat un text cu următorul conţinut: "Dragi cititori! În cadrul Programului Lecturile verii a fost anunţat Concursul: Citesc de la editura Cartier. Cititorul care va lectura cele mai multe cărţi de la editura Cartier va fi premiat!"


Au fost expuse mai multe cărţi, printre care: Aduceri aminte. Selecţie de poezii semnate de Liviu Damian, Ion Gheorghiţă, Ion Vatamanu, Mihail Garaz, Leonard Tuchilatu, Petru Zadnipru, Nicolae Costenco, George Meniuc, Paul Mihnea, Vasile Leviţchi, Valentin Roşca. Ediţie îngrijită de Ianoş Ţurcanu. Vol.I,II. - Ch; - 1996, 2001; Octavian Goga. Poezii. Din seria Aleea clasicilor. - Ch; - 1998; George Bacovia. Opera poetică. Din seria Cartier popular poesis. - Ch; - 2007; Andrei Ţurcanu. Cămaşa lui Nessos. Ediţia a II-a. - Ch; - 1996; Tudor Arghezi. Opera poetică. Vol.II. Din seria Poesis. - Ch; - 2005 ş.a.

Cărţile trezesc interesul cititorilor. Dovadă e şi faptul că sunt solicitate, răsfoite, lecturate şi împrumutate la domicili.

Larisa Ungureanu

Revista bibliografică Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi

prezentată

Brigăzii Ştefan cel Mare

Revistă bibliografică Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi după expoziţia cu acelaşi nume a fost desfăşurată în incinta Brigăzii nr. 2 Infanterie Motorizată Ştefan cel Mare. Această revistă a fost organizată în scopul consemnării a 508 ani din ziua trecerii în nefiinţă a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi întru promovarea şi valorificarea fondului de referinţă al Bibliotecii Târgovişte. Au fost selectate ediţiile de referinţă ce includ povestea vieţii lui Ştefan cel Mare – naşterea, copilăria învăluite în legendă, urcarea la tron, victoriile purtate, soţiile, copiii, moartea ( Ştefan cel Mare// mică enciclopedie pentru adolescenţi / Ion Ţurcanu. – Ch., 2004. – 48 p.; Ştefan cel Mare / Boris Crăciun. – Iaşi, 2003. – 168 p.). Cărţi ce conţin scrisori, mărturii, cronici străine; gânduri înaripate, citate ale cronicarilor, istoricilor, scriitorilor; naraţiuni despre fapte, evenimente, oamenii din timpul domniei lui Ştefan cel Mare (Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievodul românilor / Vlad Zbârcoig. – Ch.: Pontos, 2004. – 176 p.; Istoria lui Ştefan cel Mare / Iorga, Nicolae. – B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2004. – 308 p.; Ştefan cel Mare şi Sfânt – domnitor al Moldovei (1457-1504) // itinerar istorico-literar. – Ch., 2004. – 40 p.). Literatură artistică: Romanul istoric Goana după vânt de Lidia Istrati, poemul istoric Dumbrava Roşie de Vasile Alecsandri, piesa de teatru Apus de soare de Barbu Delavrancea, povestirea Maria Oltea – Muma lui Ştefan cel Mare de Elena Mătasă, culegerea amplă de legende Ştefan, Ştefan Domn cel Mare de Constantin Bostan. Cărţi-albume ce inserează tabele cronologice, fotografii, imagini, fresce cu chipul domnitorului, mănăstiri, mormântul marelui voievod, harta Moldovei de pe vremea domniei sale (Ştefan cel Mare şi Sfânt. – Ch., 1997. – 100 p. - volum, editat la comanda Primării Municipiului Chişinău; Ştefan cel Mare şi Sfânt / Ioan Mânăscurtă, Mihai Potârniche. – Ch.: Princeps, 2004. – 124 p.).

Revista bibliografică tematică după expoziţia cu acelaşi titlu Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi a fost benevenită în cadrul activităţii Comemorare din 2 iulie 2012, desfăşurate la Brigada Ştefan cel Mare.

Liliana Juc

Comemorare

2 iulie 2012



Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare...


„Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare,

Seamăn pe lume nu are;

Seamăn pe lume nu are,

Decât numai mândrul soare”.

Cântec popular


Cei 508 ani de la moartea Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, au fost comemorați la Filiala Târgovişte printr-un şir de activităţi. Cu această ocazie, a fost alcătuit un Program al manifestărilor. Activitatea a avut loc pe teritoriul Brigăzii Ştefan cel Mare din municipiul Chișinău, situată pe str. Vasile Lupu, 37. Programul a fost coordonat cu docmna Ecaterina Bodrug, bibliotecară, şefa Casei de Cultură.


Programul activităților din 02 iulie 2012


1.Expozițţe de carte (1457 – 1504). La selectarea cărţilor a participat Mocanu Aliona, şef oficiu.

2.Revista bibliografică: Ştefan cel Mare şi Sfânt – voievod între voievozi. Din fondurile Filialei Târgovişte. Prezentarea: Liliana Juc, şef oficiu.

3.Materiale promoţionale. De Larisa Ungureanu.

a. Selecţie Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfănt.

b. Ştefan cel Mare şi Sfânt: Itinerar biografic.

4.Oră de lectura: Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu. Pasaje și comentarii Larisa Ungureanu.

5.Medalion literar-artistic. Recital de versuri:

a. La Ştefan cel Mare s-adună poporul, Din Suveava-n Chişinău, Veniţi la Putna. Versuri de Ştefan Sofronovici, poet. Propria lectură.

b. Muma lui Ştefan cel Mare de Dumitru Bolintineanu; Tu eşti un geniu de Grigore Vieru. A recitat Nina-Corina Luchianțeva, elevă cl. X-a, liceul „Petru Rareş”;

c. Suntem aşa de diferiţi, Şi de ce oare se-ntâmplă aşa, Amintiri de toamnă, Mama, Pentru tine, dragă mamă, N-am nimis, soartă, cu tine, Ştefan cel Mare. Versuri de Maria Plămădeală, poetă-debutantă.

d. Poezii despre Ştefan cel Mare. Recital susţinut de Jungă Andreea, eleva cl. III-a și Jungă Alex, elev în cl. II-a, liceul Dante Alighieri.


Oră de lectură. Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu



În faţa celor 150 de militari în termen au fost date citirii mai multe Citate despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar nu înainte de a informa audienţa, că UNESCO a proclamat 2004 Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar la 2 iulie 1992 Ştefan cel Mare a fost canonizat şi trecut în rândul sfinţilor. Au fost selectate citate din spusele lui Alexandru D. Xenopol, Nicolai Karamzin, Nicolae Dabija ș.a. Iar Itinerarul biografic a cuprins cele mai importante date din viaţa Marelui Voievod, cum sunt: 12 aprilie 1457 – Ştefan cel Mare este ales Domn al Moldovei pe câmpul Dreptate de lângă Suceava, cetate de scaun; 5 iulie 1463 – Ştefan cel Mare cucereşte Cetatea Chilia; 20 august 1470 – Bătălia de la Lipnic, în care sunt învinşi tătarii; 3 septembrie 1470 – sfinţirea mănăstirii Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare; 10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), Ştefan cel Mare a învins cu doar 40.000 de răzeşi oastea turcească de 120.000 de osmanlâi; toamna 1476 – izgonirea turcilor din Moldova; 26 octombrie 1497 – Bătălia de la Codrii Cozminului (Dumbrava Roşie); 2 iulie 1504 – Trecerea la cele veşnice a Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare.

Ora de lectură a început cu o scurtă prezentare a biografiei scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961), cel mai mare prozator român din prima jumătate a sec. XX care, ca nimeni altul, a ştiut să pună în valoare istoria Moldovei, scriind romane şi povestiri despre faptele vitejeşti ale înaintaşilor. Din ele amintim: Neamul Şoimăreştilor (1915), Venea o moară pe Siret (1924), Hanul Ancuţei (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Fraţii Jderi, 3 vol. (1935-1942), Mitrea Cocor (1949) ş.a.

Povestirea Viaţa lui Ştefan cel Mare a fost scrisă în 1934 și evoca faptele Domnitorului de la înscăunarea sa până când „îngerul a venit să cerceteze pe robul lui Dumnezeu Ştefan-Voievod cel Mare şi Sfânt”, cum scrie Mihail Sadoveanu în Capitolul X.

Lucrarea este alcăruită din zece capitole si fecare din ele are o mică descriere, de exemplu, Capitolul II sună aşa: Despre puterile răului care s-au ridicat împotriva legii lui Hristos şi despre un jurământ al unui tânăr voievod * Despre credinţa de demult şi o poveste cu Sfântul Ioan din Peşteră * Despre blândeţa norodelor şi prinţilor din evul mediu.

Mesajul cărţii lui Sadoveanu este excepţional prin aducerea în prim-plan a unei personalităţi de geniu, a unui domnitor care „s-a gândit întodeauna la poporul său şi n-a dat nimănui nici o palmă de pământ românesc”. Ion Ciocanu. Este o lucrare a cărei actualitate nu se ofileşte odată cu trecerea timpului. Elementul documentar este folosit la maximum şi dovedeşte o cunoaştere excelentă din partea autorului a istoriei evului mediu, a obiceiurilor, datinilor, credinţei, dar şi a limbajului din acele timpuri prin folosirea întorsăturilor măiestrite a frazelor. „Cel care are dragoste şi dorinţă de voievod nou şi vrednic – să încalece, ca să firitisească pe Măria sa Ştefan în Suceava, în noaptea de sâmbătă”. (pag. 65) „Mitropolitul Teoctist cu târgovețţi şi unii boieri bătrâni au ieşit întru întâmpinarea Voievodului la locul judecăţilor vechi care se cheamă Direptate, unde se bulucise popor mult. Era o zi lină de primăvară din veac hărăzită”. (pag. 67).

Scriitorul a folosit cu mult har descirerea: a peisajelor, a stării interioare mai ales a Marelui Domnitor, descrierea faptelor, a întâmplărilor, a scurgerii timpului, dar fără a fi plictisitor, ci concis şi profund. „Deci Ştefan-Vodă a aşteptat ca să se îndeplinească cererea lui de căpetenie. Când soarele s-a înălţat la solstiţiul anului următor şi a dat în zodia racului, însemnând căderea făgăduinţelor, căpitanii au trecut iar Ceremuşul. Însăşi Măria Sa, cu altă oaste, a venit asupra Hotinului pe culmea unde se înfipsese săgeata”. (pag. 74). În fraze scurte, fără cuvinte pompoase autorul redă detalii importante din viaţa Domnitorului, care vin şi ca o concluzie a capitolului respectiv. „În acel ceas Moldova a priceput că stă la cârma ei putere şi în acelaşi timp înţelepciune”. (Capitolul III, pag. 74).

În timpul Orei de lectură au fost citite mai multe pasaje și comentate. Au fost amintite cuvintele lui Ştefan cel Mare că „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!”.

După Ora de lectură a urmat un Medalion literar, recital de versuri, susţinut de invitaţii la această manifestare. Astfel, au răsunat versurile poetului Ştefan Sofronovici, invitatul doamnei Ecaterina Bodrug, ale lui Dimutri Bolintineanu şi Grigore Vieru, rostite de eleva cl X Nina-Corina Luchianţeva, ale tinerei poete Maria Plămădeală, invitatele mele, cât şi ale elevilor din clasele primare Andreea Jungă şi Alex Jungă, invitații doamnei Liliana Juc.

În încheiere, cu un cuvânt de mulțumire faţă de colaboratorii Filialei Târgovişte pentru această manifestare s-a adresat locotenet-maiorul Balan, menţionând că ziua de 2 iulie 2012 a fost o zi deosebită pentru efectivul militar al Brigăzii care poartă numele Marelui Domnitor Ştefan cel Mare.

Larisa Ungureanu