Oră de poezie

                     FRUMOASĂ-I LIMBA NOASTRĂ

Cu limba noastră cea frumoasă

Noi am crescut şi creştem demn

Cum creşte pomul cu ţărâna

Suită-n frunză şi în lemn.

Cu limba noastră, cea frumoasă

Noi am crescut, şi creştem sfânt,

Cum creşte globul peste moarte

Cu soarele mereu arzând.

                     

                            Dumitru Matcovschi

                 

Cu aceste versuri a început  ora de poezie  Frumoasă-i limba noastră , care

s-a desfăşurat în incinta  bibliotecii Târgovişte pe data de 29 august. Am continuat cu o discuţie despre  însemnătatea zilei de 31august Ziua Naţională a Limbii Române Fiindcă, după cum spunea Grigore Vieru, Cea mai scumpă şi nepreţuită pentru un popor este limba sa. Poporul nostru a luptat mult pentru a obţine dreptul de a vorbi  şi a scrie  în limba română.

     Un grup de utilizatori al bibliotecii au recitat poeziile Cu Limba Noastră de Dumitru Matcovschi, Baladă de Nicolaie Dabija, În Limba Ta de Grigorie Vieru, O altă Limbă mai frumoasă nu-I de Victor Teleucă, Eu nu mă las de limba noastră de Petru Cărare. Prin poeziile recitate, copiii şi-au exprimat dragostea faţă de graiul matern şi au conştientizat că e timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru a-l iubi, ocroti și respecta. La finalul orei de poezie, într-o atmosferă solemnă, a fost cântat Imnul Republicii Moldova, Limba Noastră de Alexei Mateevici.

                                                                                                                     Violeta Lisnic

Prezentare de carte

Prezentare de carte Elogiu limbii române

Nu noi suntem stăpânii limbii,

Ci limba e stăpâna noastră.

                       Mihai Eminescu

    Pe data de 28 august în incinta bibliotecii Târgoviște a avut loc prezentarea de carte Elogiu limbii române unui grup de copii, cărora li s-a vorbit despre cei mai mari poeți ai neamului. Cartea cuprinde șase compartimente: Mari poeme dedicate limbii române; Cronicarii despre limba română; Scriitorii despre limba română; Lingviștii despre limba română; Proverbe, maxime și cucetători; Expresii frazeologice și locuțiuni. S-au lecturat unele poezii : Limba noastră de Alexei Mateevici; Limba română, În limba ta, Frumoasă-i limba noastră , Limba noastră cea română de Grigore Vieru; Limba maternă, Limba română de Dumitru Matcovschi ș.a.

      Nu există nimic mai de preț pentru un popor decât graiul matern. Suntem un popor cu istorie, grai și tradiții bogate.

 Aliona Mocanu

Prezentare de carte

                                                   Cărți ale identității noastre

 În preajma Sărbătorii Naţionale Ziua Independenţei la Filiala Târgovişte a avut loc prezentarea cărţilor Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova şi Tradiţii militare (Trecut, prezent şi viitor) . A participat un grup de utilizatori al bibliotecii.

 Celor prezenţi li s-a vorbit despre importanţa acestei zile în istoria Republicii Moldova, despre faptul că anume atunci s-a votat declaraţia de independenţă, simbolurile naţionale, revenirea la limba română şi grafia latină. 

 Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova este un volum în care se prezentă cu lux de amănunte simbolurile  naţional - statale de primă importanţă: Stema de Stat, Drapelul de Stat şi Imnul de Stat ale R. Moldova. Dintre simbolurile derivate au fost menţionate: Sigiliul mare de stat al R. Moldova, Culorile naţionale, Pavilionul naţional, Însemnele de funcţii ale preşedintelui R. Moldova etc. Urmează distincţiile de stat şi moneda naţională.    

În câteva capitole  sunt  prezentate  simbolurile forţelor armate (Armatei naţionale, a Serviciului de grăniceri şi Departamentului trupelor de carabinieri), celor vamale, precum şi simbolurile Academiei de Ştiinţe şi armorialul teritorial. Lucrarea este însoţită de  un impresionant material ilustrativ.

Tradiţii militare.Trecut, prezent şi viitor  include în sine un vast material info  - documentar şi grafic legat de tradiţiile militare, faptele militare, arta militară, manifestările de vitejie şi sacrificiu demonstrate de ostaşi în lupte. Volumul are drept scop reconstituirea istoriei militare a predecesorilor, utilizând gloria ostăşească pentru educarea patriotică a viitorilor apărători ai patriei.Lucrarea este una de pionierat, foarte necesară şi utilă care vine să cultive spiritul patriotic, atât de necesar în zilele noastre. 

 Prezentarea acestor două cărţi a avut ca scop sporirea dragostei faţă de ţară, simboluri naţionale, tradiţii strămoșești

                                                                                                                        Violeta Moraru

.

La Trolleybook cu bucurie!

 
                                             
 
  Pe 16 august Filiala Târgovişte a fost gazda Trolleybookului - proiect organizat de BM B. P. Hasdeu, cu scopul promovării bibliotecilor, lecturii şi a cărţii. 
  Pe parcursul zilei s - au desfăşurat mai multe evenimente. Primul din ele a fost  Intâlnirea cu Alexandru Plăcintă , autorul cărţilor pentru copii. Domnul Alexandru Plăcintă a acceptat cu plăcere invitaţia de a participa la Trolleybook. Dumnealui a venit cu  cărţi dedicate celor mici pe care le-a expus publicului: O taină, o şoaptă, un vis..., Pomul fermecat, Tainele lecţiei, Tot frumosul este-n noi, Povestea lui Adam, etc.

 Pe parcursul întâlnirii, copiilor prezenţi le-au fost citite  fragmente din poveşti  şi  strofe selectate din poezii. Foarte sugestive sunt sfaturile pe care autorul le dă copiilor pe prima foaie a cărţilor sale: Dragă copile, Nu există cunoştinţe mai profunde, ca acele acumulate din cărţi, ele ne ajută să făurim minuni, pe care omenirea nu le-a imaginat.Atât copiii, cât şi părinţii au fost curioşi să răsfoiască cărţile, să admire imaginile frumos colorate care aparţin tot domnului Alexandru Plăcintă. Doritorii au primit autografe de la autor. A fost o întâlnire de neuitat, în deosebi pentru copiii veniţi din sate, care nu au  văzut niciodată un autor împreună cu cărţile sale.
  O altă activitate menită să trezească copiilor  sentimente frumoase şi pofta de lectură 
 a fost Ora de lectură Pâine de la iepure de Dumitru Matcovschi. Ora a fost însoţită de o expoziţie de cărţi ale autorului. A fost lecturată poezia, apoi toţi  au fost serviţi cu  pâine de la iepure. Unii şi-au amintit de pâinea de  la iepure cu care i-au îndulcit buneii cînd se intorceau de la câmp. Ei le povesteau că au prins un iepure care avea o pâine mare şi au cerut o bucată pentru nepoţii lor. Nemaipomenit de gustoasă a fost pâinea, iar activitatea a decurs într-o atmosferă plăcută şi relaxantă.
 
 Pe parcursul zilei , doritorii au participat la Atelierul de creaţie : Alcătuirea posterului I LOVE TROLLEYBOOK. Copiii au primit câte o inimioară decupată pe care trebuia să o coloreze la dorinţă, să scrie în interiorul ei de ce le place să vină la Trolleybooc, apoi s-o înclee pe poster. Participanţi au fost mulţi dar au fost postate  cele mai reuşite,  ingenioase creaţii.
  Spre sfărşitul zilei, un grup de copii au participat la Jocul interactiv cu mingea In lumea personajelor din poveşti. Jocul a fost organizat cu scopul de a mobiliza copiii să-şi amintească eroiii din poveştile îndrăgite, să fie atenţi, pentru a putea corecta greşelile făcute intenţionat de organizator. De exemplu : când se arunca mingea, li se spunea : Scufiţa albastră. Ei trebuia să o prindă şi să dea răspunsul corect : Scufiţa roşie.
 A fost distractiv şi vesel. Exact aşa cum trebuie să se încheie o zi la Trolleybook.
                                                                                                                                                                       Violeta Moraru, șef oficiu
                                                          Violeta Lisnic, bibliotecar
                                     

La „Scînteia” au sărit... „scântei”

Prezentare de carte

În cadrul Programului Chișinăul citește o carte, Filiala Târgoviște și-a propus prezentarea volumelor „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă și „Voiaj de nuntă în trei” de Mihai Ștefan Poiată la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri Scînteia.

La prezentare au participat tineri, elevi din clasele a VI-VIII, cât și pedagogii de la Centru: domnul Vlad, domnișoarele Marcela și Olga.

Evident, mi-am început discursul în limba română, dar am fost întreruptă și rugată să trec la limba rusă, fiindcă mai toți copiii, deși vorbesc româna, dar nu o cunosc îndeajuns de bine ca să înțeleagă ceea ce le spun. Marea majoritate frecventează școala rusă de pe str. Vasile Lupu, cea mai apropiată instituție de învățământ din preajmă, iar limba română fie o cunosc din familie, fie o studiază doar la ore.

Evident, am ținut cont de doleanțele copiilor și am trecut la limba rusă. Am prezentat date biografice despre ambii scriitori, le-am vorbit despre activitatea lor de creație și apoi am trecut la fiecare carte în parte. 

Copiii, cu excepția pedagogilor, nu cunoșteau nimic despre acești scriitori, mai mult, pentru ei Transnistria, de exemplu, unde s-a născut scriitorul Vladimir Beșleagă, este în afara Moldovei, deși eu le-am explicat că Transnistria face parte din Republica Moldova, că foarte mulți au rude și prieteni pe ambele maluri ale Nistrului, că însuși Vladimir Beșleagă, deși locuiește la Chișinău, merge în satul de baștină Mălăiești, la casa părintească, foarte des. Le-am vorbit despre personajul principal al romanului, Isai, care-și aduce aminte de acele „zile de foc” din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când ambele maluri ale Nistrului erau „învrăjbite”, iar pentru Isai atât malul drept, cât și malul stâng erau la fel de scumpe și dragi.

Am înțeles pe parcursul prezentării, că există un mare gol informațional, că elevii nu prea cunosc istoria modernă a Republicii Moldova. Mai mult, nu cunosc tradițiile. Mi-am dat seama mai ales când am trecut la cel de al doilea volum, „Voiaj de nuntă în trei” («Свадебное путешествие втроем»), sugerându-le să vizioneze, cu prima ocazie și filmul, fiindcă poate fi difuzat pe canalele rusești, cartea, de fapt, fiind scrisă în baza  scenariului, iar filmul a fost realizat la studioul „Moldova-film” în 1982 la comanda Televiziunii Centrale din Moscova. Ca și cartea, de altfel, pelicula este un film pitoresc, cu un pronunțat colorit local, cu tradiții de nuntă, specific național, un film cu umor.

De aici au început întrebările și nedumeririle unor copii: Ce înseamnă „colorit local”? O nuntă moldovenească e altceva, decât o nuntă rusească? Ce înseamnă „specific național”? Am încercat să le explic copiilor, amintind și de faptul că tradițiile, în mare parte, sunt determinate de religie și credință. Un adolescent mi-a spus, (poate în glumă?), că el se consideră cecen și că după părerea lui, islamul și creștinismul sunt la fel.

M-am străduit să explic că lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere, că legislația Republicii Moldova respectă alegerea fiecărui cetățean. Doar că această alegere nu este un joc, ci este un lucru foarte serios și ține de educație, tradiție, valori.

Cu aceste cuvinte am încheiat prezentarea cărților. I-aș fi îndemnat pe copii să le citească pentru a le înțelege mai bine, în limba rusă, dar nu există varianta rusă. Și, desigur, mi-am pus o sumedenie de întrebări: de fapt, ce știu ei despre  valorile naționale, valorile europene, despre tradiții, despre țara în care locuiesc, despre identitate, despre foarte multe lucrurui care constituie piatra de temelie a formării personalității.

Larisa Ungureanu