Ora poveștii

 Ursul cel cafeniu după Vladimir Colin (extramuros).

 Ora poveştilor  Ursul  cel cafeniu a fost petrecută în grupa a 2-a, Grădiniţa nr. 119, ed. Victoria Musteaţă.

 În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Melcii nu citesc ziare de Ianoş Ţurcanu. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Ursul cafeniu. A urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. Au fost caracterizaţi eroii  poveştii, lecturate ghicitori despre animale şi poezile — Povestea lui Murdărel din volumul Melcii nu citesc ziare. Copii au răspuns la întrebări pe marginea poveştii, s-au încadrat în jocurile cognitiv-distractive.

 Micuţii de la grădiniţă au însuşit o lecţie despre prietenie şi bună înţelegere, ajutor reciproc, au descoperit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor, jocurilor şi audierea poezilei sus-numite.

Clubul temelor pentru acasă Studiem împreună

Au participat elevii cl. V de la liceul „Dante Alighieri” (dirigintă, doamna Bodean), însoțiți de bibliotecara, doamna Valentina Ciobanu. Din timp, copiii au știut că ședința va avea o temă, și anume, Imaginea iernii în poezia românească. În total: 28 copii.

Copiii au fost informați despre noile expoziții,dar și alte activități din cadrul bibliotecii. Una din activitățile tradiționale care se desfășoară anual la bibliotecă în luna ianuarie, a fost Ora de lectură, dedicată poeziei lui Mihai Eminescu.

Elevii au prezentat un mic recital din poezia lui Eminescu. În mod special, a venit la ședință Clubului o elevă din cl.VI, Grecu Gabriela, care a recitat poezia Criticilor mei. O altă elevă, Mihaela, a recitat poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Și alți elevi au dorit să-și manifeste talentul de declamatori.

După acest recital am vorbit despre imaginea iernii în poezia românească. În special, ne-am amintit de poetul Vasile Alecsandri care a scris pasteluri dedicate acestui anotimp – Iarna. Am citit și am recitit poeziile: Gerul, Sania, La gura sobei, Bradul . Am atras atenția asupra figurilor de stil folosite de poet: epitete, comparații.

Imaginea iernii apare și în creația lui George Bacovia, mai ales, în poezia Decembre. O frumoasă poezie dedicată iernii a scris poetul Adrian Păunescu – Oameni de zăpadă. A fost remarcată metafora poetică foarte sugestivă din această poezie.

În încheiere, a avut loc un recital din antologia lirică „Feeria iernii”, apărută în 2010 la editura Phontos din Chișinău, în care au fost publicați poeți din Republica Moldova. Astfel, au răsunat poeziile Ninge de Steliana Grama, Săniuș de Anatol Ciocanu, Iarna de Liviu Deleanu, Moșul de zăpadă de Constantin Dragomir, Broscuța, Pinguinul de Steliana Grama, Iarna de Claudia Partole.

Prin intermediul poeziei, a versului măestrit s-a conturat un tablou fermecător al iernii. Priveliștea de afară ne-a ajutat mult ca să simțim atmosfera de basm a acestui anotimp.

Clubul Sanatatea pentru toți

 Igiena personală în timpul iernii.

 Lecția interactivă a fost ținută de doctoral Vladimir Halipli, scriitor. Moderator – Larisa Ungureanu. Au participat:copii și matrui – pedagogi, învățători. Doctorul Halipli i-a îndemnat pe copii să fie copii, să se bucure de iarnă, să se dea cu săniuța, să se bată cu zăpadă și să facă Babe de zăpadă, respectând, desigur, igiena. În primul rând, să nu degere la mâini și la picioare, să nu bea apă rece sau să mânânce înghețată, să nu se dezbrace etc.

Scopul lecției a fost de a-i atenționa pe copii să nu vină bolnavi la școală,   să se trateze serios, să nu împrumute obiectele personale altor copii, să nu iasă afară, la recreație, fără fular și șapcă, să nu transpire, alergând și bătându-se cu omăt etc.

În partea a doua a ședinței, copiilor li s-a propus să deseneze Babe de zăpadă. Aici copiii și-au dat frâu liber imaginației și au desenat cele mai diverse Babe.



Ora poveștii

  Leul şi şoarecele (extramuros).

 Ora poveştilor  din data de 17.01.2012 a fost desfăşurată în clasa I-a, scoala nr. 59, profesor Eugenia Senic. În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Ce ascun cuvintele de Ianoş Ţurcanu. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Leul şi şoarecele. A urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. Au fost caracterizaţi şi redaţi caricatural eroii  poveştii, lecturate ghicitori şi poezile — Lectură, Concurs, Şoricelul educat din cartea lui Ianoş Ţurcanu Ce ascun cuvintele.

Elevii au răspuns la întrebări pe marginea poveştii, au găsit proverbe echivalente mesajului transmis de text, s-au încadrat în jocurile cognitiv-distractive, au citit pe roluri şi învăţat pe de rost poezia Şoricelul educat.  

Elevii din clasa I-a au primit o lecţie despre prietenie şi bună înţelegere, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor , jocurilor şi audierea poezilor sus-numite.

Ora poveștii

 Negustorul şi vecinul (extramuros).

 Ora poveştilor  din data de 24.01.2012 a fost petrecută în Grădiniţa nr. 119,  grupa medie, educator Irina Ştirbu.

 În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Ce ascun cuvintele de Ianoş Ţurcanu, Făguraş de poezie. Prezentarea a fost urmată de nararea  poveştii populare Negustorul  şi vecinul . A urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. Au fost lecturate ghicitori şi poezia — Cum se spală ariciorii de Grigore Vieru din cartea Făguraş de poezie.  Copii au răspuns la întrebări pe marginea poveştii, au găsit proverbe echivalente mesajului transmis de text, s-au încadrat în jocurile cognitiv-distractive.
Copii au sesizat mesajul poveştii ce ţie nu-ţi place altuia nu face, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor, jocurilor şi audierea poeziei sus-numite.

Ora poveștii

 Calul şi lupul (extramuros).

 Ora poveştilor  din data de 17.01.2012 a fost petrecută în clasa II-a, scoala nr. 59. În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Ce ascun cuvintele de Ianoş Ţurcanu, Unde eşti copilărie, Luceafărul de Mihai Eminescu. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Calul şi lupul. A urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. A fost dezlegat  un rebus, lecturate ghicitori şi poezile — Lectură, Concurs, Şoricelul educat din cartea lui Ianoş Ţurcanu Ce ascun cuvintele.  Elevii au răspuns la întrebări pe marginea poveştii, au găsit proverbe echivalente mesajului transmis de text, s-au încadrat în jocurile cognitiv-distractive,  au citit pe roluri şi învăţat pe de rost poezia Şoricelul educat. 
 Elevii din clasa II-a au sesizat mesajul poveştii ce ţie nu-ţi place altuia nu face, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor , jocurilor şi audierea poezilor sus-numite.

Oră publică

Copii în cătuşele Siberiei

Aşa se numeşte cartea lui Spiridon Vangheli care a fost prezentată în ziua de 19 ianuarie curent în cadrul Orei publice, desfăşurate la liceul teoretic Columna din Chişinău. Prezentarea cărții a avut loc cadrul orelor din ciclul Tainele cărții în cl. IV (dirigintă – Rodica Prodan) în colaborare cu Filiala Târgovişte.

Ora s-a desfăşurat conform următorului plan: Introducere; Discuție; Expunerea unor fragmente; Proiectarea fragmentelor preluate de pe You tube despre deportările din Basarabia în anii dictaturii comuniste.

Introducerea a însemnat o scurtă prezentare a cărții: tematica, anul apariției și informații despre calvarul prin care au trecut basarabenii deportați. Introducerea a fost pregătită şi prezentată de către colaboratoarea bibliotecii Târgovişte - Larisa Ungureanu.

Cartea lui Spiridon Vangheli Copii în cătuşele Siberiei a apărut în anul 2001 și reflectă viața unor copii care, alături de părinții lor, au fost ridicați și duşi în Siberia. „Pentru copii este greu să înțeleagă ce înseamnă „au fost ridicați”, îmi spunea doamna Prodan în zilele când pregăteam această colaborare. Expresia s-a încetățenit în vocabularul nostru, dar sensul nu este înțeles de copii. La fel, copiilor din clasa mea le vine greu să înțeleagă, de ce aceşti copii, familii întregi a trebuit să fie duse în Siberia şi să treacă prin asemenea suferințe.”

Aceasta a fost una din funcțiile mele în cadrul Orei publice: ce înseamnă a fi ridicat şi de ce au fost duşi copiii în Siberia?

„Vai, Neamul meu – în gropi de var!

Fără de Cruce... Nici Altar

Sau ridicaţi în dricul verii...

Un drum de oase prin Siberii!”

Cu aceste versuri ale poetului Mihai Prepeliță, originar din Bucovina, am început prezentarea cărții lui Spiridon Vangheli. După care am trecut la cele patru masive deportări ale basarabenilor români, dar și alte naționalutăți de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, efectuate de către organele puterii sovietice. Mai mult de un milion de oameni, dintre care 2/3 femei și copii au fost ridicați şi duşi în ținututri reci din Siberia. A fi ridicat, cum s-a întâmplat în nopatea de 13 iunie 1941, despre care scrie Spiridon Vangheli, înseamnă a fi luat pe sus, şi dus într-o direcție necunoscută. Soldații sovietici au venit în toiul nopții, au dat busna în casele oamenilor şi le-au ordonat să iasă din case cu toții, nepermițându-le să ia cu sine nici haine, nici alimente. Familii întregi erau urcate în maşini şi apoi duşi la gara de trenuri, după care au fost urcați în vagoane şi duşi. Oamenii nu știau unde erau duși și pentru ce erau duşi.

Muți ani mai rârziu s-a aflat adevărul despre ”drumul morții”, cum a fost numit drumul spre „Siberiile de gheață”. De ce nimeni, nici chiar și cei care au revenit după moartea dicatorului comunist de la Kremlin, Stalin, nu povestea? Cei care au ajuns în locurile din Siberia, nu aveau voie să povestească nimic, altfel ar fi fost trimiși în închisori. Fiecare familie din Republica Moldova a avut rude care au fost deportate în Siberia. Mărturiile celor rămași în viață le-am aflat abia spre sfârșitul anilo 80, începututl anilor 90. De atunci, întâi la gara feroviară din Chișinău, de unde au plecat trenurile spre Siberia, au loc mitinguri de comemorare a jertfelor comunismului. În anii când au fost comuniștii la putere, în Republica Moldova nu s-a făcut aproape nimic ca să fie cunoscută istoria poporului nostru din perioada sovietică. Mai ales, nu se cunoşteau, cum ar fi trebuit şi cum s-a întâmplat în alte foste republici sovietice, crimele săvârşite de autoritățile comuniste și sovietice.

Este de datoria noastră să cinstim memoria acelor oameni care fără nici o vină, în cel mai neomenesc mod, au fost zmulși de la locul de baştină și duși în ținuturi reci şi îndepărtate. E de datoria noastră să cititm cărțile de amintiri, să ne întâlnim cu oamenii care au supraviețuit, să cunoaștem adevărul pentru ca să nu se repete aceste tragice evenimente.Care era scopul acestor deportări? Cum justificau autoritățile comuniste? Acești oameni erau considerați duşmani ai poporului care nu erau de acord cu politica promovată de regimul comunist,scorul regimului fiin crearea unui om nou: fără identitate națională, fără memorie, fără istorie, docil și supus regimului comunist. Acest tip nou de om se numea om sovietic. Nimicrea oamenilor care aveau libertatea de gândire, care știau cine sunt, ce limbă vorbesc, care-şi cunoşteau istoriaerau o piedică în politica promovată de comunişti. De aceea ei trebuiai duși de aici și nimiciți. Inclusiv, copiii.

Cartea lui Spiridon Vangheli face parte din seria de cărți despre deportăți. E scrisă simplu, pe înțeles, păstrându-se adevărul istoric. La tema deportărilor a mai scris Nicolae Dabija „Temă pentru acasă”, roman. Avem filme documentare: Salutare din 1937, 1949; Golgota Basarabiei. Strada felinarelor stinse, film artistic.

Pentru ca elevii să-și imagineze metaforic ce-a însemnat să fii ridicat și dus în Siberia rece, am făcur referință la închisoara Azbakan din romanul „Harry Poter”, roman pe care copii de azi l-au citit şi ”am văzut filmul”, după cum s-au exprimat chiar ei. La fel, ostașii care veneau cu arma şi-i duceau pe oameni pot fi asemuiți cu Dementorii şi Devoratorii Morții, personaje din acelaşi roman.

Această trimitere la un roman al generației de azi i-a făcut pe copii să-și imagineze tristul și tragicul adevăr despre deportările din Basarabia în anii de dictatură comunistă.

Copii au ascultat și comentariile învățătoarei Rodica Prodan, au venit ei înşişi cu expunerea fregmentelor din cartea lui Spiridon Vangheli, au privit cu atenție imaginile de pe ecran, au ascultat mărturiile celor deportați, preluate de pe You tube.

Unul din mesajele acestei Ore publica a fost: chiar și în cele mai grele condiții, omul trebuie să rămână om, să nu se transforme în fiară. Era foarte grea viața personajelor din cartea lui S. Vangheli, a Oliței, a lui Iacobaş, a mamei Oliței și a altor personaje, dar ei nu și-au pierdut credința în Dumnezeu, nu şi-au uitat locurile de baştină, țara de unde au venit, au rămas oameni, s-au bucurat şi de puținul pe care-l aveau, mai ales, copiii.

Larisa Ungureanu

Ora poveștii

 Olarul şi zugravul (extramuros).

Ora poveştilor  din data de 17.01.2012 a fost petrecută în clasa II-a, scoala nr. 59, profesor Angela Usatîi.

 În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Ce ascun cuvintele de Ianoş Ţurcanu, Unde eşti copilărie, Luceafărul de Mihai Eminescu. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Olarul şi zugravul. A urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. A fost dezlegat  un rebus, lecturate ghicitori şi poezile — Lectură, Concurs, Şoricelul educat din cartea lui Ianoş Ţurcanu Ce ascun cuvintele.  Elevii au răspuns la întrebările pe marginea poveştii, au caracterizat eroii principali, au găsit proverbe echivalente mesajului transmis de text, s-au încadrat în jocurile cognitiv-distractive,  au citit pe roluri şi învăţat pe de rost poezia Şoricelul educat. 
 Elevii din clasa II-a au primit o lecţie despre bună înţelegere, mărinimie şi au sesizat faptul că invidia nu-i aduce omului nimic bun, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor, jocurilor şi audierea poezilor sus-numite.

Oră de lectură

           Mereu îndrăgite poeziile lui

Mihai Eminescu

La 12 ianuarie curent, la Fliala „Târgoviște” au venit elevii cl. a IV de la liceul teoretic „Columna”, însoțiți de învățătoarea și diriginta Rodica Prodan pentru a participa la o manifestare și pentru care s-au pregatit îndelung. În cadrul Orei de lectură, programată pentru acea zi, au răsunat Poeziile lui Mihai Eminescu. Ideea, cum era și de așteptat, a fost lansată cu mult înainte de 12 ianuarie. Această Oră de lectură din acest an, conscrată poeziilor lui Mihai Eminescu, a fost concepută într-un stil mai deosebit, dar fiind că și elevii și profesorii de la liceul „Columna” își dau interesul și silința pentru a cunoaște cât mai mult, acordând o deosbită atenție valorilor naționale. Iar opera lui Mihai Eminescu este una din marile valori naționale ale poporului român.

În primul rând, în acest an înșiși elevii au ales poeziile, învățându-le pe de rost. În al doilea rând, biblioteca a prezentat din fondurile sale cărțile de poezii ale lui Mihai Eminescu: Din valurile vremii; Călin; Ce te legeni, codrule; Somnoroase păsărele; Unde ești, copilărie!; Luceafărul. Farmecul acestor cărți îl constituie și ilustrațiile: coloristice, sugestive, care atrag atenția copiilor de toate vârstele. Celor prezenți la Ora de lectură le-a fost demonstrată și expoziția de cărți, consacrată celei de-a 162 aniversări de la nașterea poetului, pregătită de doamna Violeta, bibliotecară . Printre ele se află și cartea Viața ilustrată a poetului nemuritor. E vorba de Povestea lui Mihai Eminescu, scrisă cu mult har de autorul ei, Boris Crăciun. S-a amintit și de faptul că poezia lui Mihai Eminescu a trecut hotarul României în sensul că a devenit cunoscută, prin traduceri, multor popoare.

La fel, viața și opera poetului au fost ecranizate sau montate pe scena teatrelor. Este o adevărată capodoperă filmul lui Emil Loteanu „Luceafărul”, există un documentar de lung metraj „Eminescu” în regia lui Anatol Codru, realizat la studioul „Moldova-film”. Au fost montate de-a lungul anilor spectacolele „Eminescu” după piesa lui Ștefănescu (Teatrul academic „A.S. Pișkin”, actualul Teatru Național „Mihai Eminescu”), baletul „Luceafărul” (Teatrul de Operă și Balet din Chișinău), spectacolele „Făt-Frumos din lacrimă” și „Luceafărul” la Teatrul de păpuși „Licurici”, spectacolul „Luceafărul” la Teatrul de păpuși „Guguță”, spectacolul „Luceafărul” la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău.

După această prezentare de carte și informații despre opera lui Eminescu transpusă în limbaj cinematografic și teatral, a urmat recitalul de poezii din opera lui Eminescu. Iată numele copiilor care, cu multă simțire, dragoste pentru cuvântul scris, s-au apropiat de poezia eminesciană:

Postolachi Cătălina – Crăiasa din povești;

Domente Mihaela – O, rămâi;

Neamțu Carolina – La steaua;

Dascăl Adelina – Povestea codrului;

Jenunchi Felicia – Pe lângă plopii fără soț;

Bâc Iulian – Atât de fragedă.

De menționat că unii copii au dat dovadă de artistism, trăire, poeziile recitate devenind un act interpretativ. De exemplu, Jenunchi Felicia, care a impresionat profund prin felul cum a spus poezia Pe lângă plopii fără soț. Între altele fie spus, Felicia ni s-a destăinuit că visează să devină actriță.

Ca o încununare a acestui emoționant recital, eleva acestei clase Rusu Liliana a cântat în amintirea lui Mihai Eminescu frumoasa melodie Eu știu unde vom ajunge (în limba engleză). Liliana a mai participat și în alte dăți la diverse manifestări cu cântece, dar în acest an am remarcat cu toții cât de mult s-a maturizat și cât de puternică i-a devenit vocea. Fără microfon sau fără a fi imprimată din timp, ea a cântat cu o voce frumoasă, unduioasă și cristalină, ecourile ei fiind auzite și la oficiul copii, care au venit s-o asculte și s-o aplaude.
Larisa UNGUREANU

Ora poveștii

 Ursul cel cafeniu după Vladimir Colin (extramuros).

 Ora poveştilor  a fost petrecută în clasa II-a, scoala nr. 59, profesor Aurelia Ababii. În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Ce ascun cuvintele de Ianoş Ţurcanu. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Ursul cel cafeniu după Vladimir Colin, a urmat apoi o conversaţie ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. A fost dezlegat  un rebus, lecturate ghicitori despre animale şi poezile — Lectură, Concurs, Şoricelul educat din cartea lui Ianoş Ţurcanu Ce ascund cuvintele.  Elevii au răspuns la întrebări, au caracterizat eroul principal, au găsit proverbe reprezentative textului, au citit pe roluri şi învăţat pe de rost poezia Şoricelul educat. 

 Elevii din clasa II-a au primit o lecţie despre buna înţelegere, mărinimie şi curaj, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor şi audierea poeziei sus-numite. 

Serată

           Tradiții şi obiceiuri de Anul Nou

Filiala Târgoviște are o bună colaborare cu Centrele comunitare pentru tineri și copii din sectorul Buiucani, în special, Vatra și Eurica. Uneori, merg la ei în vizită pentru diverse activități, alteori le acord consultații sau ”pun” umărul când e vorba de unele manifestări în beneficiul copiilor și a tinerilor care sunt și cititorii bibliotecii Târgoviște. Rodul unei astfel de colaborări a fost și serata literar-artistică Tradiții și obiceiuri de Anul Nou, care s-a desfășurat în seara zilei de 11 ianuarie cand, copii și tineri de la Centrele Vatra și Eurica, au venit în incinta bibliotecii Târgoviște cu puțin timp înainte de închidere. Au venit însoțiți de educatorii doamnele Sanduleac și Plămădeală, cât și de părinții unor copii, alți colaboratori de la Centrele respective.

 Au răsunat în acea seară colinde, unele din ele nu le-am mai auzit până atunci, rostite și cântate cu multă dragoste de copiii de la Vatra, urături tradiționale cu „S-a sculat mai an bădița Traian şi s-a suit pe un cal năzdrăvan” și urături mai contemporane cu „Băieți și fetițe cuminți care se joacă până cad pe brânci”, cu tradiționalul „Roata, măi! Hăi, hăi!”, au răsunat sorcove cu „Să trăiți, să înfloriți ca merii, ca perii în mijlocul verii! La Anul și La Mulți Ani!”

Două au fost momentele culminante ale seratei: spectacolul „Capra”, jucat de copiii de la Centrul Eurica într-o versiune modernizată, cu mult umor, momente hazlii, cu multă voie bună, spectacol care a trezit entuziasmul copiilor, dar și al nostru, echipei de bibliotecari de la Târgoviște. Copiii de la Vatra, pe rol de spectatori, i-au aplaudata îndelung pe colegii lor de la Eurica.

Al doilea moment culminant al seratei au fost cele două legende legate de provenineța lui moș Crăciun. Copiii aveau dreptate: cum să vii cu tradiții și obiceiuri de Anul Nou fără să-ți amintești de moș Crăciun?! Ideea a fost a unei fetițe de la Vatra care a ținut să spună legenda cu aspect religios: nașterea pruncului Isus în iesle și a stăpânului casei, Crăciun, un bătrân rău și hapsân, care la vederea lui Isus s-a schimbat într-un moș bun ce aduce daruri copiilor. A doua legendă a fost cea legată de moș Crăciun din Laponia care, desigur, există, primește scrisori de la copii și le aduce copiilor cadouri, încărcându-și sania trasă de reni.

Noi, bibliotecarii de la Târgoviște, le-am mulțumit din suflet pentru frumoasa sărbătoare de care am avut parte cu toții. La rândul nostru, le-am spus o sorcovă și o urătură, dărunidu-le și câte o carte. Rămâne ca și în continuare moș Crăciun să asculte de dorințele copiilor cuminți și harnici și să le aducă așteptatele cadouri în noaptea de Anul Nou pe stil vechi.

În încheiere, i-am întrebat ce-și doresc cel mai mult de la moș Crăciun, iar răspunsul a fost pe cât de simplu, pe atât de neașteptat: zăpadă!

Larisa UNGUREANU

Ora poveștii

 Leul şi şoarecele (extramuros).

Ora poveştilor  din data de 11.01.2012 a fost petrecută în clasa I-a,scoala nr. 59, profesor Svetlana Cebaniuc.

În cadrul acestei ore, au fost prezentate volumele: colecţia Poveşti cu tâlc, Ghicitori, Hora luminilor, Melcii nu citesc ziare de Ianoş Ţurcanu. Copii au aflat ce includ aceste cărţi. Prezentarea a fost urmată de nararea teatralizată a poveştii populare Leul şi şoarecele şi de un dialog ce a scos în evidenţă mesajul poveştii. Au fost caracterizaţi şi redaţi caricatural eroii  poveştii, găsite proverbe reprezentative textului, lecturate ghicitori despre animale şi poezia Povestea lui Murdărel de Ianoş Ţurcanu.
Elevii din clasa I-a au primit o lecţie despre prietenie şi bună înţelegere, au însuşit lucruri noi despre cărţi, s-au delectat prin dezlegarea ghicitorilor şi audierea poeziei sus-numite. Au participat elevii din clasa I-a, scoala nr. 59, profesor Svetlana Cebaniuc.