Conferință: Chişinău – 575 ani.

Filme documentare şi artistice despre trecutul Chişinăului.

Cei care au susținut, s-au pregatit si au participat cu inima deschisa la această conferință, au fost membrii Clubului "Tinerii la biblioteca", elevi din clasele V-IX de la scoala nr.5 "Al.Donici", in frunte cu bibliotecara scolii, dna Ala Bomaistriuc.Pe marginea temei s-au pronuntat: Ludmila Plopa (directoarea bibliotecii) - Cuvant introdictiv, Ala Livadari (bibliotecara) - Promovarea filmelor despre Chisinau pe Internet.

Despre "Gheorghe Voda - realizator de filme documentare despre Chisinau" a vorbit Dorian Casu, elev in cl. VI. La tema "Filmul "Omul merge dupa soare" - o imagine poetica a orașului Chișinau din anii 60" a vorbit Marina Avram, eleva în cl. IX.Despre "Imaginea Chisinaului în cinematografia moldovenească: filme, personalitați, locuri memorabile" a vorbit Larisa Ungureanu, doctor în studiul artelor.

Pe marginea temei s-a pronuntat și dna Zinaida Timofte, membra a Uniunii Cineaștilor din Moldova, soția regizorului Valeriu Gagiu, regizor și autor de scenariu al filmului "Omul merge dupa soare".

La conferință au participat dna Claudia Tricolici, reprezentanta BM "B.P. Hasdeu".

În continuare, publicăm comunicările fiecărui participant la conferinţă.

Ludmila Plopa: Dragi participanţi şi invitaţi! în cadrul Săptămânii Uşilor Deschise la Filiala "Târgovişte" din acest an, am organizat o conferinţă cu un tilu şi un conţinut inedit. Chişinău - 575. Filmele documentare şi artistice despre trecututl Chişinăului. Ne-am pus scopul, prin acestă conferinţă, să trezim interesul cititorilor noştri pentru un domeniu mai puţin inedit specificului bibliotecilor, dar foarte actual, în opinia noastră, şi anume una din cele mai populare arte vizuale - filmul. Filmul este o imagine în mişcare. Care a fascinat omenirea de mai bine de o sută de ani în urmă. Cum se ştie, la Chişinău a funcţionat şi mai funcţionează studioul "Moldova-film" care a dus în lume, cu ajutorul imaginilor, faima republicii nosatre, a frumuseţii peisajelor, cântelecor, oamenilor de pe aceste meleaguri. Cu 60 de ani în urmă au fost realizate primele documentare. Printre ele, multe sânt consacrate oraşului Chişinău. Mai multe filme artistice, realizate la studioul "Moldova-film" reflectă viaţa oraşului nostru, diverse istorii despre oamenii din Chişinău. Vă invit, deci, în continuare să participaţi activ la conferinţa noastră, dedicată filmelor despre trecututl Chişinăului.

Ala Livadari: Promovarea filmelor despre Chișinău pe Internet. Cum se ştie, Internetul este o sursă de informaţie, unde se depozitează cărţi, romane, poezii, cântece, filme, concerte. Există diverse programe, prin care putem accesa diverse informaţii. Pe noi ne interesează filmul moldovenesc, în special, filme documentare şi artistice despre oraşul Chişinău. Pentru a găsi informaţie, cel mai simplu este a intra pe site-ul google.com şi a căuta, scriind cuvintele-cheie. Asta se face în cazul, când nu cunoaştem adresa exactă a siteului respectiv. Din fericire, ne sânt cunoscute aceste adrese, aşa că intrăm direct pe siteurile resptecive. Unul din ele se numeşte Film Moldova, o primă Enciclopedie a filmului moldovenesc. Siteul a fost lansat în anul 2001 prin intermediul unui program american IATP. Adresa siteului este următoarea: www.iatp.md/FilmMoldova. Culegând această adresă, intraţi direct pe site. Sus, în stânga, găsiţi Conţinut, intratţi şi găsiţi mai multe compartimente: Regizori, Actori, Operatori, Istoria filmului moldovenesc, Filme istorice, Filme pentru copii, Filme de animaţiedar şi un capitol care ne interesează pe noi Documentare. La rândul său, capitolul Documentare, ne prezintă informaţie despre documentarele realizate în anii 50-60, 70-80. Aici găsim mai multe titluri, care indică tema şi subiectul filmului, de exemplu, Capitala Moldovei, Chişinău, dar şi filme cu un alt titlu, dar care, la fel, ne ilustrează pagini documentare despre Chişinău, cum ar fi: "Sărbătoarea tinereţii"- 1957, subiectul este legat de un eveniment care a avut loc în Chişinău - festivalul republican al tineretului; un alt documentar se numeşte "Când oraşul doarme" - 1959, însăşi titlul ne sugerează că e vorba de Chişinău pe timp de noapte, tema - muncitorii care muncesc noaptea la întreprinderile din oraş; "Cu lira-mi nordică" - un documentar despre A.S.Puşkin, filmările s-au efectuat în Chişinău; "Alături de noi" - un documentar din 1963 despre oamenii oraşului Chişinău. Şi multe alte filme. Tot pe acest site găsim informaţie şi despre autorii filmelor: scenarişti, operatori, regizori. Pentru aceasat este de ajuns să revenim la Continut şi să intrăm în compartimentele respective. De exemplu, Regizori. Un regizor pe nume Tudor Bocănescu a filmat toată viaţa sa doar filme documntare, prinre ele şi despre Chişinău. Iată fotografia lui, datele biografice si creaţiile sale cinematografiec. Siteul Film Moldova a fost completat până în 2005. Din 2005 este un site activ, dar nu se completează cu informaţii. Un alt site despre filmul moldovenesc a fost lansat în 2002, la fel, o vastă informaţie despre filmul moldovenesc de la începuturi până în prezent. Adresa pe internet:www.cinema.art.md. Siteul este funcţional, se completează periodic cu noi date şi informaţii. Pe acest site sânt nu numai informaţii despre filme, creatori şi evenimente cinematogrfaice, ci şi multe fotogrfaii. Aceste fotogrfaii, unele, sânt unicat. De aceea pot fi întâlnite în presă - ziare, reviste care le preiau şi le folosesc pentru a-şi informa cititorii.

Dorian Caşu: Gheorghe Vodă - realizator de filme documentare despre Chişinău. Mai întâi să răspundem la o întrebare simplă: Ce este un film documentar?Un film documentar este o suită de imagini filmate în baza unor documente, fapte din viaţă, întâmplări reale, oameni reali. Iar când este vorba despre Chişinău, însemnă că avem mai multe filme în care este oglindit oraşul nostru. Din istoria filmului moldovenesc, se ştie că încă în anii 50 ai secolului trecut cineaştii au început a filma cronica oraşului Chişinău. Primul film documentar a fost realizat în 1953, dar nu este despre Chişinău, ci despre codrii Moldovei. În 1956 avem primul film despre oraşul Chişinău. Filmul se numeşte "Capitala Moldvei", un film color, de un act, cam 10 minute, operator este Leonid Poscurov. Vreau să explic entru cei care nu ştiu, că operator este cel care mânuieşte camera de filmat. Peste zece ani, la studioul "Moldova-film" apare un alt documentar despre Chişinău. Aşa şi se numeşte: "Chişinău". În acest documentar îşi dau întâlnire trecutul, prezentul şi viitorul oraşului nostru. Filmările au ffost ăcute de operatorul Ion Bolboceanu. Cu ocazia celor 500 de ani a oraşului Chişinău, peste un an, adică în 1966, la studioul "Moldova-film" este lansat un alt documentar cu titlul "Chişinău - 500 de ani". Regizor este Tudor Bocănescu, dar au filmat mai mulţi operatori. Pentru cei care nu ştiu, explic: regizor înseamnă creatorul lmului. Pe parcursul anilor, s-au realizat mai multe documntare despre Chişinău. Unul din regizorii care a relizat filme despre capitala noastră este poetul şi regizorul Gheorghe Vodă. Chiar în acelaşi an, cu ocazia jubileului de 500 de ani, Gheorghe Vodă aduce pe ecrane un film cu totul deosebit despre Chişinău şi festivităţile legate de această mare sărbătoare. Este un documentar în două acte, color şi, cum am citit eu pe site, foarte frumos. În 1971, Gheorghe Vodă filmează la studioul "Telefilm-Chişinău" documentarul "Chişinău,Chişinău", un film poetic despre oamenii acestui oraş, despre locurile frumoase din oraş. Peste un timp, Gheorghe Vodă este autorul unui alt documentar despre Chişinău, care se numeşte "Vara de neuitat", un reportaj color despre Festivalul unional al dansului popular, care s-a desfăşurat la Chişinău în vara anului 1974. Pe ecrane filmul a apărut în 1975. Filmările au avut loc în mai multe colţuri ale Chişinăului. Regizorul Gheorghe Vodă a filmat un cumentar despre toamna în Chişinău. Filmul aşa şi se numeşte "De-ale toamnei". Realizat în 1966 într-un stil poetic, documentarul a cucerit inimile spectactorilor nu doar din Chişinău şi din Moldova, ci din multe ţări ale lumii. Filmul a fost premiat la diverse festivaluri şi a intrat în istoria cinematogrfaiei. Gheorghe Vodă a filmat documentare şi despre ilustre personalităţi din Chişinău. În 1969 el semnează pelicula "Maria", consacrat celei mai bune Cio-Cio-San din lume, cântăreaţa de la Opera Naţională, Maria Bieşu. Mai sânt şi alte documentare despre Chişinău, despre oamenii din Chişinău, despre muzee, monumente, oameni de vază ai oraşului. Toate acestea le puteţi afla, consultând saiuterile consacrate cinematografiei moldoveneşti, fiindcă eu tot de acolo am preluat aceste informaţii. Problema cea mare este că noi nu putem vedea în prezent aceste filme. Personal mi-aş dori mult să privesc măcar unele din aceste documentare, care sânt o istorie în imagini a oraşului Chişinău în diferiţi ani. Ar fi interesant, cred, şi pentru alţii să vadă cum arăta oraşul nostru acum 40-50 de ani. Ar fi bine, dacă aceste filme le-am putea procura din magazinele specializate sau le-am prelua din internet. Şi în încheiere, aş vrea să amintesc celor prezenţi, că Gheorghe Vodă este autorul versurilor imnului oraşului Chişinău. Poezia se numeşte Odă oraşului Chişinău. Muzica a compus-o Eugen Doga. O să recit din ea câteva strofe.

Oraşul meu, din albe flori de piatră,

în ploi de soare zi de zi scăldat,

mai tânăr ca oricând pe vechea vatră,

cu braţele iubirii înălţat.

Oraşul meu cu farmec de poveste,

îţi simt adânc în piept suflarea ta,

destinul meu, destinul tău ne este,

şi te iubesc cu toată viaţa mea.

Marina Avram: Filmul „Omul merge după soare” – o imagine poetică a orașului Chișinău din anii 60.Filmul artistic „Omul merge după soare” a fost realizat la studioul „Moldova-film” în 1961. Scenariul a fost scris de Valeriu Gagiu, cu acest scenariu el a debutat în cinematografie, fiind încă student la Moscova la prestigioasa instituție numită VGIK, adică Institutul Unional de stat al Cinematografiei. Acolo Valeriu Gagiu, împreună cu alți studenți din Moldova, își făcea studiile la facultatea de scenaristică pe ca re a absolvit-o în 1963.Scenariul „Omul merge după soare” a fost înalt apreciat, mai multa ca atât, lansat în producție la studioul „Moldova-film”. Acțiunea are loc pe străzile orașului Chișinău de la începutul anilor 60 ai secolului trecut. Un copil vrea să afle unde ajunge soarele. Că doar soarele merge pe cer! Așa că, într-o bună zi, pornește pe ”urmele” soarelui. Merge pe străzile capitalei, se oprește în parcuri, este atent la tot ce vede în jur. Ca orice copil, e dornic de joacă. De aceea în această călătorie pornește cu un cerc, pe care-l împinge cu sârmă. Era un joc foarte frecvent pe timpuri, practicat mai ales de băieței. Astfel , ba jucându-se, ba oprindu-se, a mers prin tot orașul. Spre seara, când soarele se ducea la culcare, a ajuns la stadion… „Omul merge după soare”, deși are ca personaj principal un copil, nu este pentru copii, deși îl pot privi și copiii. Este un film pentru toate vârstele. Acest copil îi invita și pe maturi în această călătorie, pentru ca ei să vadă viața un pic altfel, adică mai frumoasă, mai poetică, mai plină de conținut, ba chiar și comică. Comic este episodul din parc, când copilul a călcat din greșeală pe un furtun cu apă și l-a stropit pe un trecător. Care s-a supărat foarte tare pe copil. Oare face să te superi, în plină vară, pe un șuvoi de apă? Copilul a început să râdă, a ridicat furtunul și l-a stropit din plin pe bărbatul mofturos care a înțeles jocul copilului. Acest băiețel foarte curios a avut pe parcursul zilei mai multe întâlniri interesante. Iată-l lângă o gheretă de cizmar, privind atent cum cizmarul lustruiește ghetele unui trecător, ocupație, de altfel, uitată în prezent, dar foarte populară în trecut. Cizmarul îi zâmbește, îi vorbește copilului, îl îmbie să mai rămână, dar acesta nu se reține mult, ci pleacă mai departe cu roata sa. Întâlnește un milițian foarte serios, care-l întreabă ce caută el, de unul singur, pe stradă? În ultima clipă, milițianul se răzgândește și schimbă intonația, vorbindu-i copilului blând și îndemnându-l să fie atent. De multe întâlniri a avut parte piciul în această frumoasă zi de vară! A fost o călătorie de neuitat, dar mai ales pentru spectatorii – atât din Chișinău, cât și din multe țări ale lumii, filmul fiind premiat la festivaluri internaționale, de exemplu, la Festivalul Internațional de Filme din Helsinki, proiectat în multe țări ale lumii.Regizorul filmului este Mihail Kalik, coleg de generație cu Valeriu Gagiu.Această călătorie a unui copil prin oraș a fost numită o imagine poetică a Moldovei. Din păcate, filmul a avut un destin tragic, fiind interzis de autoritățile sovietice. Cauza? Regizorul Miahil Kailk, după ce i-a fost interzis filmul „A iubi” – anul de producție 1968 – a plecat in Israel, ceea ce autoritățile sovietice au calificat ca o înaltă trădare. De aceea a fost interzis tot ce a creat el, era interzis să i se pronunțe și numele.Nu ntâmplător s-a scris atât de puțin despre acest frumos și poetic film – o amintire veșnică despre orașul copilăriei buneilor noștri, dar poate și a părinților noștri pe când erau copii. Câteva generații au fost lipsite de dreptul de a viziona acest film. Abia după anii 90, cu greu, a fost găsită o copie a filmului, de care însă era șters numele regizorului Mihail Kalik. Şi astăzi este o problemă ca să fie văzut acest film. Din păcate, nu-l găsim nici pe internet, nici pe casetă, CD sau DVD. Cred că nu trebuie să dăm uitării operele cineaștilor noștri care au creat capodopere despre noi, despre felul nostru de a fi, despre orașul nostru, Chișinău, și să creme autorităților să se întoarcă cu fața spre valorile noastre naționale, printre care un loc de frunte îl ocupă filmul artistic „Omul merge după soare”. Câteva cuvinte despre Valeriu Gagiu, scenarist și regizor.S-a născut la 1 mai 1938 în orașul Chișinău. A decedat la 21 decembrie 2010 în orașul Chișinău. O mare personalitate a culturii noastre, un mare regizor, devotat studioului „Moldova-film” căruia i-a slujit cu credință până-n ultimele clipe ale vieții sale, fiind directorul artistic al studioului. A creat mai multe filme, printre ele numim: „Gustul pâinii”, unicul film artistic despre foametea din Moldova din anii 1946-1947, „Strada felinarelor stinse”, unicul film despre deportările efectuate de regimul totalitar comunist în Moldova – și în acest film sânt multe imagini ale Chișinăului de odinioară – anii 40 ai secolului trecut. Tot Valeriu Gagiu a creat filmul „Istoria unui galben”, o ecranizare a nuvelei lui Vasile Alecsandri „Istoria unui galben”. Mihail Kalik, regizor, a lăsat o urmă de neșters în istoria filmului moldovenesc prin peliculele „Cântec de leagăn”, „Omul merge după soare”, „A iubi”.

Larisa Ungureanu: A prezentat o informație succintă despre istoria studioului „Moldova-film” - apariția, la 1958, a primului film artistic, „Când omul nu-i la locul lui”, după care a fost realizat un alt film de mare succes, „Balada haiducească”, un film care pune începutul filmului poetic în cinematogrfia moldovenească, un stil care se impune atât în URSS, câr și dincolo de hotarele ei. Apar mai multe filme - „Ultima lună de toamna”, „Omul merge după soare”, „Poienele poșii”, „Lăutarii” ș.a., filme cu un pronunțat caracter poetic. Imaginea orașului Chișinău e prezentă într-un șir de filme artistice, chiar dacă nu s-a pus scopul de a face un film artistic despre orașul Chișinău, dar imaginea – ca metagoră, tema, spațiu în care se desfășoară o acțiune – apare într-un șir de filme pe parcursul anilor 60-90, dar și pe parcursul anilo 2000. În circa 20 de filme artistice avem imaginea orașului Chișinău în diferite perioade, de exemplu, în „Suspectul” - anii 1917-1918, „Explozie cu efect întârziat” - Chișinăul de la începutul sec. XX, în „Strada felinarelor stinse”- Chișinăul în anul 1940.

Zinaida Timofte: A povestit momente interesante din biografia regizorului Valeriu Gagiu, momente legate de anii de studii la VGIK – Moscova, cum a scris primul său scenariu „Omul merge după soare”, l-a scris într-un caiețel, l-a adus la „Moldova-film”, fiind încâ student, l-a lâsat lui A. Conunov, redactor la studio, care a rămas încântat când l-a citit. Tocmai se afla acolo și regizorul Mihail Kalik, care l-a citit dintr-o râsuflare și a spus că vrea să facă un film. De fapt, acest scenariu era despre Chișinăul copilăriei lui Valeriu Gagiu, un vis, o poveste frumoasă pe care și-a imaginat-o. Valeriu Gagiu s-a născut la Chișinău, apoi a plecat cu părinții în România, apoi au revenit, a făcut studii în Chișinău.

Deși ar fi putut să plece, mai ales după ce mai multe filme i-au fost puse pe poliță, fiind interzise de autoritățile sovietice, al a continuat să activeze aici, în orașul natal. A iubit acest oraș, dedicându-i mai multe filme – istorice, de actualitate.

Conferința avut o mare importanță pentru copii, care au auzit lucruri mai puțin cunoscute legate de orașul Chișinău, de reflectarea imaginii orașului prin intermediul artei cinematografice, au aflat despre existența la Chișinău a studiourilor de filme, au cunoscut nume de regizori, actori. Important a fost aportul copiilor la pregătirea și desfășurarea conferinței. Pentru o bună desfășurare a lucrărilor conferinței, a fost pregătită o expoziție în care au intrat imagini din filme documentare despre Chișinău, portretele lui Valeriu Gagiu, Mihail Kalik, Gheorghe Vodă, au fost expuse cărți despre filmul moldovenesc – din fondurile bibliotecii, dar și din biblioteca personală a Larisei Ungureanu. La alcătuirea expoziției și-a adus contribuția bibliotecara Violeta Moraru.