Prezentare de carte

Chișinăul de altădată...

Cum arăta Chișinăul în trecut? Ce monumente, case, străzi, edificii de importanță istorică au dispărut? Doar timpul a fost de vină sau și oamenii, fiindcă multe au fost demolate sau distruse de bombardamente în timpul celui de-al doilea război mondial?

La acestea și alte întrebări caută să dea un răsăuns cartea Chișinăul ascuns sau o încercare de resuscitare a memoriei unui oraș de Lică Sainciuc.

Pe copertă avem imaginea Moșiei  Sfintei Mănăstiri Galata. În prezent, din această întinsă zonă, au rămas doar „casa Naumov” sau muzeul Pușkin, Loja Masonă și biserica Bunăvestire. Harta Chișinăului de la 1650 ne arată că în Chișinău, în această zonă din partea de jos a orașului, unde se afla și localitatea Visterniceni, mai era și Moșia Sântăvineri, Piața cu Biserica Domnească, vama și Drumul lui Vodă, cinci cimitire creștinești, băi publice, o sinagogă, cimitirul evreiesc etc. (pag. 20-21). Câte ceva a rămas,  (gara Visterniceni), alte străzi, clădiri au fost acoperite de ...timp, locul lor luându-le alte case, alte drumuri. Orașul creștea se dezvolta...

Cartea lui Lică Sainciuc vine se ne dezvăluie farmecul Chișinăului de altădată: prin desene  - Casă tradițională orășenească (desen de Glebus Sainciuc), o fotografie a străzii Mincului, azi – strada Pușkin (pag.71) ș.a..

Te emoționează până la lacrimi imaginile de pe paginile 24-25 care invocă: Biserica domnească Sf. Ierarh Nicolae (mai târziu biserica Armenească), Piața veche (acum dispărută), str. Turcească, azi str. Piața Veche, str. Stavrie – azi dispărută, ultimele zile ale Pieței Vechi din anii 50, când pe acele locuri au început a se constru masiv blocuri locative.

Participanții la prezentarea cărții Chișinăul ascuns, deși născuți în Chișinău (elevi din cl. VI-VII de la liceele Dante Alighieri, Petru Rareș, Ion și Doina Aldea-Teodorovici) nu-și cunosc orașul. Trebuie s-o spunem deschis. Nici măcar orașul actual, nemaivorbind de „cel ascuns”, adică de altădată...

De aceea menirea noastră, mai ales în acest an aniversar, este de a le implanta dragostea pentru orașul natal, pentru istoria lui, pentru cunoașterea monumetelor de importanță istorică care s-au mai păstrat, dar și cele care nu mai sunt, însă memoria lor o păstrează cărțile – încă nescise și cele scrise, inclusiv și volumul lui Lică Sainciuc Chișinăul ascuns  sau o încercare de resuscitare a memoriei unui oraș. Cartea a apărut în 2014 la editura Lumina și poate fi considerată o carte necesară, pe care fiecare chișinăuian ar trebui s-o cunoască.

Larisa Ungureanu

Expoziție

 Grigore Vieru, Omul Duminicii

Volumul de iubire şi neuitare conţine cuvintele a 200 de personalităţi, o sută de poezii, detalii despre busturile, inaugurate în spaţiul limbii române, adunate de către Raisa Vieru, soţia regretatului poet, după trecerea lui în eternitate.

„Îmi doream aşa de mult şi mi-i aşa de scumpă această carte, fiindcă, în momentele celea, lumea a spus numai adevărul şi l-a spus cu durere. Și pentru mine e foarte scumpă, fiindcă rămâne ca o cronică, ca o istorie a literaturii, deoarece colegii lui, tot poporul au scris durerea lor din suflet”. Raisa Vieru

„Vieru a fost o duminică, o sărbătoare permanentă a celor care au avut norocul să comunice cu el. Generaţia noastră a fost într-un fel luminată de prezenţa lui tutelară. Aşi vrea foarte mult copiii să-l cunoască prin intermediul poeziilor sale, care sunt cu adevărat dumnezeieşti”. Nicolae Dabija.

"Sunt omul duminicii.

Nu dau nici un sfat

Glontelui

Şi nu primesc nici eu

Vreun sfat de la el.

Îmi ajunge o singură paine

Cum zilei

Un singur soare."  

 Grigore Vieru

Roua veşniciei. Grigore Vieru, Ştefan Andronic. - Chişinău: Pontos, 2010.

În cele 750 pagini ale cărţii sînt evocate acelel sentimente nemuritoare: plaiul, graiul, neamul, istoria, parintii, universul, care sînt atinse de coardele şi notele muzicale ale compozitorilor universali.

Este primăvară mereu în sufletul nostru cînd ne amintim de poetul nemuritor Gr. Vieru, a aduce la inima fiecarui din noi acele nemuritoare versuri, melodii.

Băileşteanu, Fănuş. Grigore Vieru: omul şi poetul / Fănuş Băileşteanu. – Bucureşti : IRIANA, 1995. – 127p.

"Un adevărat miracol, cum poezia lui Grigore Vieru s-a împletit organic cu viaţa a câtorva generaţii: de la picii de grădiniţă la adolescenţii străbătuţi de primul fior al dragostei până la cei ce-şi dau ultima suflare....

Domnul Ion Mărgineanu a realizat o uluitoare selecţie din poemele regretatului poet transpunându-le în germană, care l-a luminat odinioară pe Eminescu, într-un mod cu adevărat fidel şi inspirat."

(Vladimir Beşleagă)

Cimpoi, Mihai. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor / Mihai Cimpoi. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 226p.
Moartea unui poet seamănă întru totul cu viaţa sa, proiectându-i, ca într-un remember, punctele luminiscente ale operei şi personalităţii. În cazul Lui G. Vieru aceste punce sunt cele pe care le-am remarcat în ediţia cărţii noastre din 2005, puse într-un relief deosebit de versurile din ultimii ani din viaţă: arhetipalic, clasicitate, religiozitate – cele trei balene pe care se ţine universul său.
Rezumând putem spune că a fost, prin excelenţă, o Fiinţă întru poezie. Figură-simbol, a avut şi o moarte tragică, semnificaţia căreia ne apare – acum- într-un fel previdenţială: destinul său s-a contopit cu destinul Basarabiei. Putem vorbi astfel, de o asumare, la nivel de înaltă conştiinţă şi intensă simţire, a riscului existenţial al unei atari contopiri. 

(Mihai Cimpoi)

Grigore Vieru în amintirea contemporanilor / îngrij. de ediţie : Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2010. – 471 p.

Graţie iniţiativei distinsului Daniel Corbu, care a lucrat asiduu la Selecţia de texte, intinerarul biografic şi prefaţa unui impresionant volum de mărturii şi evocări, volumul de faţă a ieşit la lumină la doar câteva luni de la fulgerătoarea petrecere a Poetului. Este o dovadă grăitoare a imensei iubiri de care s-a bucurat Grigore Vieru, în ţările siameze, vorbitoare de accelaşi limbă, păstrătoare ale aceloraşi tradiţii, care-şi asumă momente ale aceleiaşi nedrepte istorii care le-a despărţit graniţele. Dar, oricâte ziduri şi oricâtă sârmă-ghimpată s-au aşezat la hotare, românii au ştiut să comunice prin undele freatice ale culturii, artei, destinului comun, sufletului care a rămas românesc în pofida oricător oprelişti.

Grigore Vieru : Biobibliografie / Bibl. Naţ. pentru Copii şi Tineret "Ion Creangă" ;  alcăt. : Maria Ilievici ; ed. îngrijită de Claudia Bălan. – Ed. a 2-a, rev. şi compl.. – Ch. : Baştina-Radog SRL, 2010. – 568 p.

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tănărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

Vieru, Grigore. Cele mai frumoase poezii = Die shonsten Gedichte / Grigore Vieru ; trad. în germ. de Ion Mărgineanu ; concepţie graf. : Andrei Ichim. – Ch. : Ed. Cadran : Bons Offices SRL, 2010. – 180 p.

Această carte este dedicată unui alt mare nume al literaturii române, Grigore Vieru, a cărei poezie se va eterniza prin străfulgerările de geniu care o susţin şi p luminez dinăuntru, este o datorie morală şi existenţială, dar şi estetică, a meseriaşului.

În trupul lui firav şi sufletul lui mare, în inima lui, care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de ianuarie, la Chişinău, au apărut numeroasele poveri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor.

Vieru, Grigore. Lumina de taină : Pagini alese cu CD / Grigore Vieru. – Ch. : Policadran SRL : Bons Offices SRL, 2011. – 308 p.

Lumina de taină de Grigore Vieru cuprinde cinci capitole: Cântece pentru mama, Cântări pentru ţară şi pământ, Cântece de iubire, O, neamule, tu, şi se încheie cu Mărturisirile poetului – „...dragă cititorule, mărturisesc că nu sunt unul din străluciţii mântuitori ai verbului matern, dar imi place să declar că mă prenumăr printre cei care se frământă, se zbat în căutarea cuvântului potrivit, printre cei care tind să lege sănător verbele în frază, - a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele mai patriotice”.

Discuție /dezbatere

Sete de cultură

Discuția / dezbatere s-a desfășurat în cadrul Clubului Tinerii la bibliotecă. Au participat elevi din clasele a VII, a VIII de la Liceul Teoretic Dante Alighieri.

Ce rol are cultura în viața tinerilor contemporani? Cum se definește noțiunea de cultură? Ce înseamnă cultură națională și ce înseamnă cultură europeană? Care este diferența dinte cultură și civilizație? În jurul acestor și a altor întrebări care au apărut pe parcurs (cultura vestimentației, cultura comunicării) am discutat pe parcursul activității desfășurate într-un mediu plăcut, căci eram înconjurați de rafturi de cărți. Nu întâmplător am ales și câteva cărți, pe care, în timpul discuției, le-am prezentat elevilor. E vorba de: Fereastra dinspre mare. Antologie de poezie contemporană, în care au fost incluși poeți din România cu date bio-bibliografice, Mihai Eminescu. Proze. Făt-Frumos din lacrimă; Sărmanul Dionis; La aniversară; Cezara; Geniu pustiu; Avatarii faraonului Tla; Victor Eftimiu. Teatru. Înșir-te, mărgărite; Cocoșul negru; Omul care a văzut moartea.

Împreună am definit noțiunea de cultură, care înseamnă o totalitate de creații materiale și spirituale a unui popor. Elevii au adus exemple concludente de creații literare valoroase, de monumente de arhitectură, picturi devenite celebre, cum ar fi cele ale lui Mihai Grecu, Igor Vieru, Valentina Rusu-Ciobanu, exemple de spectacole de teatru etc.

Ideea acestei discuții / dezbateri este că un tânăr contemporan trebuie să fie cult, începând de la comportament, de la ținuta vestimentară, limbaj și pâna la a avea interesul să cunoască viața culturală a localității în care trăiește, a țării sale, cât și a altor țări.

Larisa Ungureanu

Discuție / dezbatere

Vrem un mediu ambiant curat

 Discuția / dezbatere s-a desfășurat în cadrul Clubului ecologic Terra – planeta noastră. Au participat liceeni din clasele a Vi-a, a VII-a de la Liceul Teoretic Dante Alighieri. Toți participanții au recunoscut că trăim într-un mediu ambiant poluat care degradează pe zi ce trece, iar în Chișinău „ne confruntăm și cu murdăria de pe străzi, din transportul public, cu gunoiști în jurul cărora e un adevărat dezastru”, cum a menționat unul din participanții la discuție. „A cui este vina?” am întrebat eu. Aici a urmat o clipă de liniște. Și pe bună dreptate! Fiindcă nu există o persoană concretă care poate fi învinuită sau o organizație, sau toți locuitorii orașului Chișinău. A trebuit că facem trimitere la unele țări europene, unde curățenia este o calitate națională, cum ar fi Austria, Elveția, Germania.

Împreună am formulat câteva noțiuni care duc la degradarea mediului ambiant în orașul Chișinău: nepăsarea, lipsa de educație ecologică a cetățenilor, lipsa unui personal calificat care să aibă grijă de curățenia locurilor publice, lipsa coșurilor de colectare a gunoiului ș.a. Și tot împreună am formulat câtva calități pe care trebuie să le aibă locuitorii orașului nostru pentru a avea un mediu ambiant plăcut: educația ecologică a fiecărui cetățean, începând de la primii ani de viață, discuții la tema mediului ambiant: exemple pozitive – exemple negative, implicarea presei, radio, tv prin crearea emisiunilor cu caracter ecologic, plasarea panourior publicitare la locuri vizibile care să trezească la cetățeni dorința de a păstra curățenia, promovarea în familie, la școală a ideii de mediu ambiant curat care să protejeze populația și să creeze o viață frumoasă, implicarea activă a consiliului municipal, altor factori de decizie din oraș, cât și a organizațiilor neguvernamentle ecologice la ridicarea nivelului de resposbalitate civică pentru un mediu ambiant curat și plăcut, iar instalarea plăcuțelor „Păstrați curățenia!” să devină o realitate și nu doar o dorință.

Cu toții ne dorim trotuare curate, șosele asfaltate și spălate, curți frumos amenajate, parcuri și locuri de odihnă în care să ne simțim bine. „Pentru asta trebuie să muncim cu toții!” „Vrem un mediu ambiant curat!” Cu aceste cuvinte s-a încheiat discuția de azi.

Larisa Ungureanu

Expoziție virtuală

Oră de lectură

Citim Eminescu

De ziua nașterii Poetului Național, Filiala Târgoviște a participat la o frumoasă inițiativă propusă de BM „B.P. Hasdeu” și care se desfășoră al doilea an, întitulată Citim Eminescu. O zi întreagă a fost consacrată lui Mihai Eminescu. Șiruri de oameni - elevi, poeți, bibliotecari, profesori, actori, savanți, oamnei simpli, admiratori ai operei lui Eminescu, s-au îndreptat spre inima Chișinăului, unde se află Seciul Central al Bibliotecii Municipale. Comunitatea chișinăueană a venit cu : recitaluri de poezii, comunicări, analize, impresii, cântece pe versurile poetului.

Filiala Târgoviște a mers cu un grup de adolescenți de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte Ion și Doina Aldea-Teodorovici, elevi din clasa teatrală, însoțiți de profesoara de limbă română Silvia Frimu și bibliotecara Olga Bodaci. Doamna Silvia a cântat romanța De ce nu-mi vii?, Gușan Victor, elev, a venit cu o comunicare despre Destinul poetului Mihai Eminescu, Bot Djesica, elevă, a cântat și ea o romanță -  Pe lângă plopii fără soț, Suhoveeva Alexandra, o altă elevă, a spus poezia Codrule, codruțule, adică, fiecare adolescent sau profesor a ales în această zi de sărbătoare, fiindcă se sărbătorea concomitent și Ziua Culturii Naționale, din creația lui Eminescu ceea ce crede că este mai frumos, mai valoros și mai apropiat sufletului în speranța, că și auditoriul select care a fost prezent în acea zi la Sediul Central al BM „B.P. Hasdeu” a știut să aprecieze evoluția tuturor celor care au găsit timp, au dat dovadă de dragoste pentru opera Marelui Poet.

 

Larisa Ungureanu

Expozitie

Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.

Carte de Crăciun este o carte ce se află în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi filiale ei din Chişinău. Această carte are informaţii vaste despre semnificaţia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. Coordonatoarea cărţii oferă informaţii despre semnificaţia Sărbătorii Naşterea Domnului, Crăciunul în alte ţări, Crăciunul Ianus, cultul diferitor zei, impunerea Crăciunului ca sărbătoare creştină, mozaicul religiilor, istoria calendarului, simbolurile de crăciun, Sfîntul Nicolae, ce repezintă bradul, legenda ghirlandelor, vîscul, superstiţiile legate de sărbătoarea Crăciunului în diverse ţări, Crăciunul şi Anul Nou în jurul lumii, dr şi neuitatele colinde.
În filele cărţii sunt incluse colinde în limbile română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, engleză, germană, ebraică, suedeză, norvegiană.
La finalul cărţii sunt incluse versuri de scriitori români Lirism de iarnă: Fecioara Maria de D. Bolintineanu, La gura sobei de V. Alecsandri, Prier şi fata iernii de V. Alecsandri, Pomul Crăciunului de G. Coşbuc, Fulg de N. Labiş etc.; File desprinse dintr-un caiet cu proză ninsă: Strofe pentru zăpadă (poem în proză) de Ion Minulescu, Iubita de zăpadă (poem în proză) de Ion Pillat, Poemul de iarnă de Nichita Stănescu.
Iar în final – Reţete tradiţionale româneşti specifice sărbătorilor de iarnă.

Colac, Tudor. Sorcove de lumină: Consemnări, articole şi studii etnofolclorice. – Chişinău : Litera, 2001. – 248 p.

Datinele strămoşeşti sunt cele pe care se bazează continuitatea neamului. Cartea domnului Tudor Colac reflectă diverse articole vizavi de diverese obiceiuri tradiţionale. Şi cum pe noi ne interesează doar sărbătorile de iarnă, în primul capitol Bună dimineaţa, An Nou! este destinat obiceiurilor şi tradiţiilor.







Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare. – Chişinău : Ştiinţa, 2008. – 440 p.

În această carte, autorul are un capitol destinat sărbătorilor de iarnă Datinile de Crăciun şi Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos, unde vorbeşte despre tradiţiile populare din Basarabia, influenţa regimului rus, mai tîrziu sovietic asupra tradiţiilor româneşti din regiune. Petre V. Ştefănucă mai vorbeşte şi despre obiceiuri di zonă, precum colindatul, „Schimbul lichiilor” sau „Cu lichiiu”, obiceiul „Cu steaua”, localităţile unde se umblă cu Steaua şi cu Luceafărul, cum se formează grupele de colindători în dependenţă şi de obicei.
La fel, sunt descrise şi obiceiurile de Anul Nou, „unde copii umblă cu Pluguşorul în ziua de Ajunul de Anul Nou, după-amiază. În ziua de Anul Nou, dimineaţa, flăcăii umblă cu Semănatul. Cămăraşul mare se duce la fetele alese. Cînd intră în casă, spune:
„Să vă śie de bine
Sîntu Vasile!
Sănătate Noului
Şi la anul cu sănătate!
Să crească grîiele,
Şi mălaiele
Şi popuşoaiele!”
Alt obicei e malanca, căluţul, hurdughia, trecerea la majorat. Autorul descrie aceste obiceiuri.
Colindele româneşti au suferit puternice influenţe din partea colindelor ucrainene. Se colindă curent şi astăzi în două limbi: româneşte şi ucraineşte în următoarele sate: Chiţcani, Copanca, Leontina, Corcmaz, Tudora (mai rar) şi Palanca. Aici sunt incluse cîteva colinde, avînd şi notele muzicale.



Sărbători şi obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român : în 4 vol.

Volumul I : Oltenia. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2001. – 398 p.În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Oltenia.
Volumul II : Banat, Crişana, Maramureş. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2002. – 320 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din regiunile menţionate.
Volumul III : Transilvania. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2003. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Transilvania.
Volumul IV : Moldova. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2004. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Moldova.


Cristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri... – Bucureşti : Editura OSCAR PRINT, 2007. – 369 p.

Autoarea a inclus aici diverse sărbători, inclusiv Tradiţii de Anul Nou, Sărbătoarea Crăciunului, Colinde, colinde.
În capitolul Tradiţii de Anul Nou sunt incluse semnificaţiile anului nou.
În capitolul Sărbătoarea Crăciunului, autoarea vorbeşte despre rădăcinile tradiţiei, asimilarea Cultului Soarelui în sărbătoarea creştină a Crăciunului, Sărbătoarea solstiţiului de iarnă, denumită în spaţiul germanic „Julfest”, etimologia cuvîntului Crăciiun, precum şi personajul reprezentativ al Crăciunului, legende populare româneşti depsre Moş Crăciun, pomul de Crăciun, diferite modalităţi de sărbătorile a Crăciunului, oracolul de răciun.
Capitolul Colinde, colinde unde se vorbeşte despre tradiţia şi importanţa colindei,cîntece de Crăciun înscrise în repertoriul internaţional, cîntecele ce au făcut ocol lumii pentru a proslăvi Naşterea Mîntuitorului.


Hasdeu, B. P. Folcloristica. În 2 vol. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.

„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu.
În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).

Folclor moldovenesc / alc. şi îngrij.: M. G. Sabina, I. D. Ciobanu. – Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1956. – 518 p.
Folclorul este cultura fiecărui popor în parte, unde prin creaţia orală care s-a transmis din generaţie în generaţie, ţine aprins spiritul viu al naţiunii, acesta făcînd ca fiecare popor să fie distinc în felul său.
Astfel, folclorul, adică poveşti, balade, proverbe, zicători, cîntece şi îndeobşte toată poezia orală, în acel ocean, unde se găsesc trăsăturike adînc naţionale ale norodului afirmă alcătuitorii şi îngrijitorii ediţiei.
Unul din compartimentele cărţii este destinat Urăturilor şi colindelor, culese din folclorul moldovenesc. Aici este inclusă o urare care are cinci variante, Pluguşorul, Voinicul Ştefan şi leul, Săracul şi bogatul, Colindă şi Doi fii la părinţi. La finalul fiecărei urături sau colinde este indicat localitatea de unde a fost culeasă.


Anul Nou la uşă bate : scenete de iarnă pentru copii ale scriitorilor români din Basarabia. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 80 p.

Cartea include zece scenete a poeţilor din Republica Moldova: moş Crăciun îşi scoate barba de Liviu Deleanu, Nedumeririle lui Tîndală în prima zi a Anului Nou de Iulian Filip, Piticii de Vitalie Filip, Moş Crăciun şi Talpa Iadului de Lidia Hlib, Toiagul lui Moş Crăciun de Ştefan Melnic, Palma fermecată de Valentina Roşca, Ţurţuricade Nicolae Rusu, fragment din piesa Această copilărie îndepărtată de Serafim Saca, O întîmplare de Anul Nou de Tituş Ştirbu, Creştea în pădure un brad de Tituş Ştirbu.
Aceste zece scenete sunt destinate copiiilor de vărstă preşcolară, dar şi celor din învăţămîntul primar, unde pot să utilizeze aceste lucrări pentru organizarea diferitor manifestări datorate sărbătorilor de iarnă.


Miloşescu, Pantelimon. Datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou. – Bucureşti : Editura pentru turism, 1990. – 95 p.

Amintirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu trezeşte în fiecare om conştiinţa originii noastre divine. Naşterea Domnului e vestită prin colindele din ajunul Crăciunului, pline de semnificaţie. Datinile de Crăciun sau An Nou dieră de la popor la popor, ba chiar şi în sînul aceluiaşi popor.
În acest context, autorul menţionează în această carte desore istoricul datinilor de Crăciun şi Anul Nou, Colinde, obiceiurile poporului român, cum ar fi Capra, Pluguşorul , Sorcova, semnificaţia Pomului de Crăciun, Steaua.
Această carte o puteţi consulta şi la filiala Transilvania (bd. Mircea cel Bătrîn, 7 tel.331143).


Sărbători fericite! : antologie de conferinţe radiofonice din Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune. – Bucureşti : Societatea Română de Radiodifuziune.

Vol. I : 1932-1935. – 1999. – 345 p.
Această carte este o antologie de conferinţe radiofonice din arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, care au avut loc în anii 1932-1935. Sunt interviurile diferitor personalităţi române, care vorbesc despre sărbătorile de iarnă, tradiţiile, darurile de Crăciun, magia Anului Nou etc.






Granaci, Lidia. Sărbători, obiceiuri, tradiţii : activităţi extracuare. Ghid pentru cadrele didactice. – Chişinău : Epigraf, 2006. – 176 p.

Prezenta lucrare se adresează cadrelor didacţite, studenţilor de la facultăţile de pedagogie, elevilor de la colegiile pedagogice. Lucrarea este constituită din patru compartimente. Două din ele se referă la sărbători, obiceiuri şi tradiţii, respectiv scenarii pentru activităţi educative. Astfel, se vorbeşte despre sărbătorile de iarnă (Moş Ajun, Moş Crăciun, Naşterea Domnului sau Crăciunul, Anul Nou, dar şi despre Sfîntul Nicolae). În cel de-al treilea capitol sunt scenarii pentru activităţi educative şi este un scenariu pentru matineul Sărbătoarea de Crăciun. În cel de-al patrulea capitol sunt două poezii Moş Crăciun scrisă de Grigore Vieru şi Să trăiţi, să-nfloriţi care au fost puse pe note muzicale şi pot fi foarte bune pentru activităţile extraşcolare.



Radu, Daria. Clopoţelul de argint. – Chişinău : Făt-Frumos, 1994. – 171 p.

Daria Radu este bine-cunoscută în rîndurile copiilor prin faptul că compune muzică pe versurile poeţilor. În această carte sunt cîteva poezii cu specificul sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: Ce visezi, brăduţule?, Barba lui Moş Crăciun, Căpriţa de Anul Nou, Tot pe drum, Moşul bun la noi în tindă, Eu sunt mare, Cu semănatul. Aceste versuri au fost puse pe note de Daria Radu.




Radu, Daria. Darul de Crăciun. – Chişinău : Grafema Libris, 2009. – 76 p.

În aceată carte sunt incluse notele muzicale ale poeziilor diferitor autori români: Crăciunul (versuri de Raisa Plăieşu), Colind (versuri de Ion Gherghiţă), Colind de iarnă (versuri de Arcadie Suceveanu), Căpriţa de Anul Nou (versuri de Iulian Filip), Cu semănatul (versuri de Iulian Filip), Moş Crăciun (versuri de Daria Radu), Moş Crăciun (versuri de Iulian Filip), Anul Nou (versuri de Ştefan Melnic), Pluguşorul (versuri populare), Pentru voi, copii (Versuri de Elena Nicolaide), Vine Anul Nou (versuri de Arcadie Suceveanu).



Poezii din desaga lui Moş Crăciun. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 79 p.

Este o carte de versuri alcătuite de poeţi basarabeni şi care au fost selectate şi adunate într-o carte pentru sărbătorile de iarnă. Sunt poezii despre Moş Crăciun, brad, iarnă. Este o ediţie ilustrată.