Expozitie

Mihail Sadoveanu –

135 de ani de la naştere

Mihail Sadoveanu, născut la 5 noiembrie 1880 la Pascani ; decedat la 19 octombrie 1961 la Bucuresti a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind numit de Geo Bogza “Stefan cel Mare al literaturii romanesti”.

Nicoară Potcoavă / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Militară, 1990. – 380 p.

Acțiunea romanului începe în anul 1576 la doi ani după asasinarea mișelească a lui Ion-Vodă, angajat deplin în conflictul cu marea boierime dinăuntrul țării și cu dominația otomană din afară. La hanul lui Goașcu Haramin, se bea vin vechi din ulcele noi și se istorisesc momente din viața domnului Ion-Vodă, cu ocazia sărbătorii numite Rusalii. Această crâșmă se află „la o răspântene de drumuri care apucau spre Roman și Piatra Baia, spre Valea Siretului și scaunul tarii”. La Tuchilați, fusese în acea zi iarmanoc, iar la intoarcere, au poposit la Gorașcu Haramin, mai mulți oameni din satele învecinate. Acolo petreceau vreo „zece-doisprezece gospodari” care împărtășau „minciuni înțelepte auzite la iarmanoh despre necazurile țării petrecute în acea primavară”.

Baltagul / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Mihail Sadoveanu, 2013. – 207 p.

Romanul Baltagul se deschide cu o anecdotă despre nașterea poporului român, eveniment care s-a petrecut când Dumnezeu a pus rânduială și semn fiecarui neam”. În lumina acestei anecdote poate fi explicată acțiunea romanului: drumul Victoriei pentru implinirea „rânduielilor” pedepsirea ucigașilor, continuarea vieții în spiritul tradiției părinților și a străbunilor. Prezentând numeroase scene din viața oamenilor de la munte „Baltagul” poate fi privit ca un roman monografic, iar „drumul spre viață a lui Gheorghiță și experientele prin care trece tânărul, fac din operă un roman al inițierii.

Frații Jderi / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. 100+1 Gramar, 1996. – 588 p.

Romanul are ca temă lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale. Ideea este că lupta pentru ţară şi neam se duce cu sacrificii. Subiectul îl formează Moldova în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Structura narativă a romanului este arborescentă, fiind construită pe două nuclee, unul în jurul domnului Ştefan, dezvoltând tema luptei pentru destinul naţional şi realizând cadrul social-istoric, iar celălalt, având drept centru pe lonuţ Jder, împreună cu familia lui Manole Păr Negru, şi urmăreşte problema formării eroului, a luptătorului pentru apărarea fiinţei naţionale. Ştefan devine un erou simbol al conştiinţei naţionale, iar Ionut Jder este încorporarea ei într-un luptător pentru destinul naţional

Nopțile de sânziene / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Minerva, 1979. – 208 p.

Romanul prezintă încercarea de apărare a unei păduri vrăjite (codrul Borzei) amenințată a fi tăiată pentru a acoperi datoriile unei familii de boieri nevrednici, care irosiseră agoniseala mai multor generații. Autorul pune în opoziție tradiționalismul și cumpătarea lumii satului românesc cu lăcomia civilizației capitaliste orientată numai către profit. Tulburarea liniștii patriarhale de către mașinile „nemțești” produce o răzvrătire nu numai a oamenilor locului, ci și a naturii.

Țara de dincolo de negură / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Columna, 1982. – 162 p

Romanul Ţara de dincolo de negură se înscrie pe tema vânătoarea şi pescuitul, dar, de fapt, natura este tema principală a povestirilor. Natura este, în universul lui Mihail Sadoveanu, un personaj urmărit cu multă atenţie şi curiozitate. Natura este locul unde omul se întâlneşte cu lumea mitului, a poveştilor, a fantasticului, adică „ Ţara de dincolo de negură”. În povestirea Maica mea era mare farmazoană, moş Ilie povesteşte cum s-a întâlnit în codru cu „o licornă”. Iar în Mirajul, scriitorul găseşte în deltă un peisaj de ţară tropicală. În povestirea Dihania singurătăţii, o pasăre răcneşte omeneşte când este împuşcată.

Ochi de urs și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – Iași : Ed. Polirom, 2004. – 460 p.

Romanul Ochi de urs, devine, tot mai desluşit, expresia tămăduirii unui om de o „vrăjmăşie” care „s-a stârnit” asupra sa: nevasta unui pădurar ce trăieşte izolat, în vârf de munte, suferă de o prelungă lăuzie şi moare: „E moartea Euridicei, care are ca efect coborârea lui Orfeu în infern - în cazul nostru un infern interior”. (Alexandru Paleologu). Ochiul de urs, despre care se spune că ar fi „însuşi Necuratul” este prilejul „înduhovnicirii” progresive a lui Culi Ursache, în urma vizitării Pustnicului (la iniţiativa mamei lui Culi, o femeie energică şi robustă). Semnele „eliberării” sale de obsesia „ochiului de urs” - prietenul cu care are un „rămăşag” – sunt retragerea sa la o cabană (foarte asemenea unei chilii), postul şi rugăciunea. Şi tot acolo deprinde a trăi sfatul Pustnicului: Împacă-te cu oamenii şi legile lor ca să te linişteşti!”.

Păcat boieresc / Mihail Sadoveanu. – Galați : Ed. Porto-Franco, 1994. – 212 p.

Această carte, a apărut în urma parcurgerii a mai multor mari și anevoiase excursii de către Mihai Sadoveanu, astfel izbutind să făurească Nada Florilor, uimitoarea şi palpitanta poveste petrecută doar la doi paşi de târgul Folticenilor. Poveste pe care vă sfătuim, iubiti citiori, s-o parcurgeţi cu ochii, căci cealaltă excursie în raiul de pe plavia de la Soldăneşti, e cu totul improbabil s-o mai puteţi face vreodată, deoarece Nada Florilor a dispărut desigur demult de pe harta lumii, rămânând însă întreagă şi vie în paginile cărţii lui Sadoveanu.

Neamul Șoimăreștilor / Mihail Sadoveanu. – Ch.: Ed. Herra, 2005. – 236 p.

Romanul Neamul Şoimăreştilor împleteşte planul istoric al unei realităţi posibile cu cel al ficţiunii, întru realizarea unui univers verosimil, adevărat în plan uman şi estetic. Povestirea, ca timp al referinţei, se întinde pe durata a trei domnii: Aron Vodă, Ștefan Tomșa doamna lui Ieremia Movilă cu fiul ei Alexăndrel. Şoimăreştii, neamul de care vorbeşte romanul, sunt implicaţi în marile evenimente ale acestor domnii.

 Divanul Persian/   Mihail Sadoveanu. Editura: Herra, 2005. – 189 p.

O poveste despre lupta dintre adevar si minciuna, corectitudine si nedreptate, specifica basmelor orientale. Autorul plaseaza sirul evenimentelor in vremea imparatului Kira, iar spatiul de desfasurare al povestirii este in Imperiul Persan cu capitala la Bahaban in acea vreme. Printul Farid (un nume de origine araba) este personajul principal al povestii scrise cu mult talent de Sadoveanu, iar pentru iubitorii basmelor orientale o opera semnata de titanul literaturii romanesti ar trebui sa fie de ajuns sa nu rateze aceasta carte.

Hanul ancuţei/ Mihail Sadoveanu. Editura: Herra, 2009 – 124 p

Scrise in anii deplindei maturitati artistice, povestirile din ciclul "Hanul Ancutei" ating perfectiunea atat prin tehnica scrierii, cat si prin arta povestirii. Cadrul este hanul asezat la rascruce de drumuri si veacuri si care adaposteste pe ascultatori si povestitori, tutelati de frumoasa hangita Ancuta. Aici se spun povesti de altadata, povesti de iubire si razbunari sangeroase, pline de taina si mister, ce arunca peste personaje o aura poetica in care recunoastem neintrecutul lirism sadovenian.