Programul„Chișinăul citește” (segmentul copii), ediția a XII-a.

Conferința de totalizare în baza cărții 

În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu

 Astăzi, 24 noiembrie 2015, am fost gazda unui eveniment frumos – Conferința de totalizare a Programului CHIȘINĂUL CITEȘTE (segmentul copii), ediția a XII-a. În cadrul acestei ediții, copiii au citit cartea lui Arcadie Suceveanu ÎN CĂMAȘĂ DE CIREAȘĂ. La această conferință au participat filialele BM B. P. Hasdeu – cititori, colegi de breaslă, părinți, profesori, bibliotecari școlari. Invitatul de onoare al acestei activități a fost autorul cărții – Arcadie Suceveanu, Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

 Am conceput acestă conferință ca pe o evaluare artistică a cărții sus-numite. Pentru o mai bună desfășurare, am elaborat, în prealabil, o agendă, care a ghidat participanții și informat publicul spectator:

Expoziție vie/ flash mob Chișinăul citeşte. Retrospectivă.

Vizionarea poveștii digitale Poveste cu aromă de cireşe realizată de Departamentele BM „B.P. Hasdeu”: Dezvoltare și comunicare și Tehnologia informației.

Spectacol literar-artistic O lume minunată, după cartea În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu.

Concursul Dezghioacă o cireaşă!

Jocul Pomul valorilor!

 Momentul surprizelor.

Spectacol literar-artistic O lume minunată, după cartea În cămașă de cireașă de Arcadie Suceveanu.

Vrem cu toţi să ne amintim ce-am simţit când ne-am îmbrăcat  În cămaşă de cireaşă. 

Ah, nimic mai mununat

Atâtea lucruri am aflat,

Toate le-am asimilat

Într-o mare bucurie

Citiind această carte-poezie.

Am poposit într-o livadă de cireși

Dacă intri nu mai vrei să ieși!

Am desoperit că poţi

să joci şah – pe foi de tort

cu dulci piese de alviţă!

Şi atunci ce mai tura-vura

S-au dus caii, s-a dus tura!

E, I, Î, Â – toţi în cale

Azi mănăncă portocale.

A, O, U – prin văi şi lunci,

Ce mai portocale dulci!

Dar mai dulce este para,

În ea se ascunde Vara!

Nu, nu! Vă contazic:

N-am idee unde creşte,

Dar cel mai dulce este

Un fruct cu solzi de peşte.

La şcoala vacanţei

Plin de grijă şi respect

Teiul m-a învăţat :

Că albina – e subiect,

Mierea – predicat.

Știu ca la şcoală

Numerele pare şi impare;

Ştiu că liniştea are măsurătoare,

Iar ochii lucioşi de pisică

Fiindcă, te uiţi atent,

Noaptea, ei produc curent!

Ah, da eu am savurat:

Cifrele minunate,

Culorile preferate,

Două întâmplări ciudate

Cu cuvinte inversate.

Nu vom ști cu adevăreat

De ce litera ”V” s-a dublat?

Important e că datorită ei

Avem Twix și Milky Way,

Și luăm orice-avion

Întrebare ghidușă înscenată (Fil. N. Titulescu)

Chiar acum spre Washington!

Iar prin frumoase slove

De țară, doină, dor

Ne umplem sufletul

Cu dragostea străbunilor,

Căci ei sânt rădăcini pe sub pământ.

Ne ținem noi prin limbă

Ca frunzele de ram

Cu un zimbru la hotare,

Ce străjuiește un neam.

Poezia dramatizată Lordul Pi Ngu in (CAE).

Între file de volum, am găsit

Un kinder- bum!!!

Ca să vezi din acest  ou,

Iese câte un mic erou:

Lupul, Ursul, Aoleul,

Omida bibliofilă,

Iepuraşul şi imaşul,

Dropia din Drochia,

Pinguinul Lord din Nord,

Ființa cenușie botezată la cumătrie,

O egretă cu aere de poetă.

Tot  aici l-am cunoscut

pe maestrul de pian Chiţ-Chiţ-Can.

În frac negru, elegant

Devorator de refrene şi sonete,

Predă la conservator muzica – pisicilor.

băiețelul cu jocul prin imagini (Fil. Ovidius)

Vai, ce personaje erudite

Ştiu multă filozofie pentru că vin

De la Cea Mai Înaltă Academie  –

Academia  Poeziei.

Nu ne credeţi?

Avem tact, vă dăm date de contact:

www. Grierul care scrie şi compune poezie.

Da, eu vreau să vă dezleg un secret –

Turnul Eiffel are urechi

Dacă reuşeşti să convingi

Două girafe să stea faţă în faţă.

Iar Curcubeul cum stă el pe cer festiv

Îl poţi pune pe portativ.

Biciclete prin sate

Au cireşe-n loc de roate.

Țiglele de pe case  sânt solzi de aur

Al unui nevăzut balaur.

Ba mai mult,

Poţi zidi oraşe din ciuperci:

După ploaie, piticii cei isteţi

Îşi pavează străzile cu bureţi.

Şi de pleci cumva la drum

Prin pustiul Kara-Kum,

Ia-ţi bilet pentru … cămilă –

Chiar aşa, să-ţi plâng de milă …

Să vă zic,

Pe lângă personaje sofisticate

Avem și animale beligerante:

Curcani și cocoșii,

Cățeii și motani

Se amenință întrei ei

si poartă arme.

Dacă se continuă în așa stil

Conflictul poate trece într-un război civil.

Lumea  e ca o poveste,

Uite, a fost și numai este

Verdele din plopi și carpeni,

Luna dulce amăruie

s-a topit înt-o gutuie.

Se subție calendarul-n file,

S-au dus mierlele și cucii.

Egreta a migrat înapoi

spre insula Creta.

Greieru- a răcit un pic,

Dar mai cântă-n seri: cri-cric …

A-nceput să ningă aseară.

Peste șapte zile

Pe plaiuri românești

Se va așterne o iarnă ca-n povești.

Și noi toți vom purta cojoace de cireșe

Dacă scriitorul Arcadie Suceveanu

Ni le făurește.

CONCURS: Dezghioacă o cireaşă?

Vai, ce tandru musafir, / Nu mă satur să-l admir…

A venit  la noi un lord,/ Tocmai de la Polul Nord!

Cine-I el?                                                         (Lordul Pinguin)

Vai, ce joc interesant,/ Vai ce joc apetisant!

Unde marea campioană este vulpea cea vicleană?        (O partidă de şah)

Pisicuța alintată îl preferă în îghețată        (Ananasul)

În ce se măsoară curentul electric?

De câţi waţi, vă întrebaţi?           (De vreo cinci kilo…cârnaţi!)

                                                                                                                 

Cine a mâncat doar expresii înaripate,

Ca să-I crească aripi pe spate?        (Omida cu grad de fluture)

În textele ei prea des se repetă

Cuvintele rac şi crevetă?

Clămpănea cocostârcul despre ...    (Egretă)

Ce înseamnă cuvântul  ășaeric ?   (Cireașă)

Cine este frunzofilă şi buchiseşte filă cu filă?    (Omida cu grad de fluture)

Din ce se fac pagode pentru veveriţe?      (Din pălării şi crăiţe – ciuperci)

 Are gust de măr şi fragă?     (Ananasul)

Unde e Țara de buni și de străbuni?    (Sub ierbi și-n frunza rară,/ Sub meri și sub aluni...)

Cine în coarne are cimbru – Floarea lui Ștefan cel Mare?     (Zimbrul)

Cine-i tipul imperial

E- mbrăcat și chiar pășește na-po-le-o-neș-te?   (Lordul Pinguin)

Vin micile albine ca să culeagă miere?  (La dulcele gherghine/Țesute în lăicere)

Falnicul cocoș are în loc de creastă?                    (Coroana Împăratului Roș)

Și-au dat coadă drept model

Poate un carp, un rândunel

Pentru a-l crea pe?                          (Dablu W)

Vom face-un oraș, sau două, sau șapte –

Noi Parisuri, Rome, Veneții,

Numai de nu s-ar termina …     (bureții)

Eu știu că balena e un …?  (Submarin deghizat)

Hai s-o măsurăm cu metrul

Ori să-i punem … termometr     (Câtă vară e-ntr-o pară?)

Așa cum se cuvine unei omizi cu doctoratul în …    (fluture)

Cine vrea cafea cu gheață?                 (Pinguinul Lord)

Acest gânsac bătrân și plin de orgoliu

E poate unul din cei … ?               (de pe Capitoliu)

Dacă scazi patru din șapte –

Obții …?                                 (trei cireșe copate)

Între păsări cea mai mică –

Cât un bob, cât o petală,

Cât o notă muzicală …?        (Colibri)

 Impresii despre cartea În cămașă de cireașă

 Micii cititori s-au înfruptat mai întâi din cireșe-întrebări, dezghiocând cu plăcere, activ, cireașă după cireașă. Apoi, am construit Pomul valorilor din lexeme-răspunsuri Despre ce e cartea? (răspuns  printr-un singur  cuvânt), astfel, cireșele confecționate de filialele, pe care au fost scrise cuvinte-valori, au ornat copacul-expoziție. Instantaneu am făcut și topul Celor mai îndrăgite poezii din carte, un lucru interesant pentru scriitor. Am descoperit că pe primul loc s-a plasat poezia În ce se măsoară curentul electric, pe locul II – Dicționar delico-românesc. Unii copii au venit cu surprize: băiețelul cu jocul prin imagini (Fil. Ovidius), întrebare ghidușă înscenată (Fil. N. Titulescu), poezia dramatizată Lordul Pi Ngu in (CAE).

 La final, scriitorul Arcadie Suceveanu a primit  albumul format din emoții, gânduri, mesaje de felicitare –  Impresii despre cartea În cămașă de cireașă, – unde autori au fost cititorii filialelor.

Elevii cl. IV-a A, L. Dante Alghieri, înv. Carolina Locoman

An de an, 12 la număr, programul de lectură Chișinăul citește (anterior numit Copiii Chișinăului citesc o carte) adună copiii în jurul unei cărți, motivându-i la lectură prin diverse forme de activitate; promovează lectura, valorizează cartea.

 Scrisoare de mulţumire scriitorului Arcadie Suceveanu

 Arcadie Suceveanu, scriitorul, pe care obisnuim, totuşi, să îl caracterizăm după funcţiile sale administrative, vicepreşedinte, astăzi Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, este cu adevărat un poet pe care îl cheamă cuvintele. Pe lângă volume de versuri, eseistică, a mai publicat cărţi pentru copii şi abecedare. De-a lungul anilor, poate deaceea că a lucrat în calitate de profesor de limbă şi literatură română, ne-a bucurat cu poezii pentru copii scrise cu multă pricepere şi înmănunchiate în titluri minunate: A fugit melcul de-acasă (1984), Ora cinci fără doi fulgi (1986), În cămaşă de cireaşă (1989), Raţa si Arhimede (2000), Ştiuca la şcoală (2002), Alfabetul poetic (2007), Cu mami si tati ai spor la carte (2012), Greierul care scri-cri-cri-e (2012), Ceasornicul din tei (2013).

În acest an, noi, participanţii la Programul de lectură Copiii Chişinăului citesc o carte, ne-am îmbrăcat În cămaşă de cireaşă, savurând din plin nectarul versurilor, am avut o dulce  lectură. Irepetabile prin frumuseţea gândului, inedite prin jocurile de cuvinte şi plasticitatea tropilor, poeziile din cartea În cămaşă de cireaşă vor rămâne adânc impregnate în mintea de copil. Fiecare filă de volum a fost o descoperire şi o încântare a sufletului de cititor dornic de frumos. Câtă vară e-ntr-o pară? În ce se măsoară liniştea? – ne întrebăm uimiţi de ingeniozitatea poetului Arcadie Suceveanu. Personajele deosebit de haioase, interesante – Greierul care scie şi compune poezie, Pinguinul Lord, Omida cu grad de fluture, Egretă Poetă, – stârnesc hazul şi perplexitatea pentru atâta uz de inventivitate. Şi câtă duioşie, nostalgie, emană poezia Casa bunicii, prin proiectări de imagini artistice autorul readuce copilăria cititorului adult.        În cămaşă de cireaşă este o sursă sigură pentru cadrele didactice, bibliotecari, în pregătirea unor activităţi tematice, o găselniţă pentru părinţi şi bunici în instruirea micuţilor care abia deprind bucuria cuvântului. Această carte este frumoasă nu doar prin conţinut, dar şi prin aspectul ei fizic, coperţi cartonate, lucioase, culori pastelate, iar lustraţiile semnate de Stela Damaschin Popa, vin să îmbrace foarte elegant, versurile.

Domnule Arcadie Suceveanu, Vă mulţumim pentru această carte! Am sesizat mesajul ei: veşnicia se compune din dragostea de Ţară, Neam, Limbă. Iar ea, dragostea are puternice rădăcini în pământ. Şi cu onestitate declarăm că sânteţi un reper inegalabil pentru cei care iubesc limba şi literatura română!

Liliana Juc, şef oficiu copii

Oră de lectură

 

Mama trăiește...

Petale de mac  e Mihail Curicheru este recomandată adolescenților și vine să completeze spațiile albe ale literaturii române interbelice din Basarabia. „Nume uitate, cărți pierdute, biografii nestudiate – toate acestea constituie obiectul neexploatat pentru generațiile cercetătorilor de azi și de mâine”, cum scrie în Cuvânt înainte Elena Curicheru-Vatamanu, fiica scriitorului Mihail Curicheru, „un talent nimicit în floarea vârstei”, arestat pe 22 iunie 1941, în urma unui denunț și dus în „Siberiile de gheață”, unde și-a găsit sfârșitul pe 24 august 1943 în lagărul Taișet , Irkutsk.

Prea târziu și cu mari eforturi începem să-i cunoaștem pe scriitorii-martiri care, odată cu venirea hoardelor sovietice, au fost nimiciți fără cruțare.

Elevilor, care au venit la bibliotecă, însoțiți de pedagogul social Liliana Marinescu, le-am povestit în linii generale biografia scriitorului, le-am expus conținutul volumului Petale de mac, unde sunt incluse câteva opere literare, articole de critică literară, publicistică, dar și articole scrise despre creația lui Mihail Curicheru și cercetările efectuate de jurnalistul Alexandru Donos, care a studiat materialele din dosarul scriitorului.

Mihail Curicheru (a.n.1910) a fost învățător, dar a avut și harul scrisului. Paralel cu munca pedagogică, publicase în revista Vocea Basarabiei un șir de opere literare, articole, recenzii. Îi plăcea să picteze, în deosebi, peisaje. A scris și două romane: În deal la cruce și Fundul negru. Cu regret, manuscrisele s-au pierdut și nici unul nu a ajuns până la cititorul de azi.

Pentru Ora de lectură am ales povestirea Mama trăiește, scrisă cu multă dragoste și respect pentru ființa cea mai scumpă de pe pământ – mama. A fost lecturat un fragment din această povestire, au fost comentate anumite pasaje, explicate cuvinte sau expresii arhaice, mai puțin folosite în vocabularul de azi. În rest, cum am remarcat cu toții, povestirea este scrisă într-o frumoasă limbă română, mustoasă, cu metafore, comparații, cu descrieri amănunțite a naturii, a sentimentelor prin care trece eroul principal, Nicu sau Niculiță, cum îl dezmiardă mama, la aflarea cumplitei vești. Dar... mama a fost salvată, mama trăiește. Elevii s-au pătruns de slova scriitoricească a lui Mihail Curicheru, au aflat de existența acestui scriitor, de faptul că începem să ne recuprăm memoria.

Larisa Ungureanu

Masă rotundă

  Ce vor tinerii?

În luna noiembrie, de regulă, tinerii sunt „favorizați”. În Republica Moldova se organizează diverse manifestări legate de activismul tinerilor.

Filiala Târgoviște a desfășurat o masă rotundă cu genericul Ce vor tinerii? Au participat elevii cl. XI-a de la Liceul cu Profil de Arte Ion și Doina Aldea-Teodorovici, însoțiți de doamna Natalia, dirigintele clasei și doamna |Olga, bibliotecara liceului.

În prealabil, elevilor le-a fost distribuit un Chestionar pentru a afla dacă tinerii își cunosc drepturile și obligațiile, care sunt ocupațiile în timpul liber, cât timp stau pe net, ce le lipsește în cartierul unde locuiesc pentru a avea odihnă activă ș.a.

Din răspunsuri s-a văzut că tinerii își cunosc drepturile, poate mai puțin obligațiile, dar răspunsurile demonstrează că tinerii sunt bine instruiți, sunt inteligenți, dau dovadă de maturitate, foarte mulți din ei practică sportul, mai rar merg la teatru sau la muzee, dar privesc filme și, desigur, navighează pe net. Răspunsurile lor au fost confidențiale.

În cadril mesei rotunde, elevilor li s-a adus la cunoștință că în Republica Moldova a fost adoptată Legea cu privire la tineret (N 279, 11.02.1999), vârsta tinereții fiind cuprinsă între 16 și 30 de ani.

Tot în cadrul mesei rotunde s-a făcut o prezentare în PowerPoint, întitulată O plimbare prin cartierul Buiucani. Ce au tinerii? Cu mare interes au privit această prezentare, în care doar au fost fixate terenuri sportive comunitare și starea lor jalnică în comparație cu un teren sportiv de la un liceu privat, cafenele cu prețuri accesibile și localuri unde prețurile sunt prea mari pentru tineri, parcul Dendrariu cu peisaje romantice, dar și cu un teren sportiv unde oricine se poate antrena, anturajul plăcut de la un cămin pentru elevi, dar și numărul mare de cazinouri electronice și jocuri de noroc de pe strada Ion Creangă. Lucru care pune mari semne de întrebare și ar trebui să-i pună pe gânduri pe responsabilii de la pretura Buiucani de crearea locurilor de agrement pentru tineri. 
În final, elevii și-au exprimat mulțumirea pentru  această masă rotundă și dorința ca tema să fie continuată, fiindcă la  vârsta lor apar multe întrebări…

Larisa Ungureanu

Expozitie

Mihail Sadoveanu –

135 de ani de la naştere

Mihail Sadoveanu, născut la 5 noiembrie 1880 la Pascani ; decedat la 19 octombrie 1961 la Bucuresti a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind numit de Geo Bogza “Stefan cel Mare al literaturii romanesti”.

Nicoară Potcoavă / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Militară, 1990. – 380 p.

Acțiunea romanului începe în anul 1576 la doi ani după asasinarea mișelească a lui Ion-Vodă, angajat deplin în conflictul cu marea boierime dinăuntrul țării și cu dominația otomană din afară. La hanul lui Goașcu Haramin, se bea vin vechi din ulcele noi și se istorisesc momente din viața domnului Ion-Vodă, cu ocazia sărbătorii numite Rusalii. Această crâșmă se află „la o răspântene de drumuri care apucau spre Roman și Piatra Baia, spre Valea Siretului și scaunul tarii”. La Tuchilați, fusese în acea zi iarmanoc, iar la intoarcere, au poposit la Gorașcu Haramin, mai mulți oameni din satele învecinate. Acolo petreceau vreo „zece-doisprezece gospodari” care împărtășau „minciuni înțelepte auzite la iarmanoh despre necazurile țării petrecute în acea primavară”.

Baltagul / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Mihail Sadoveanu, 2013. – 207 p.

Romanul Baltagul se deschide cu o anecdotă despre nașterea poporului român, eveniment care s-a petrecut când Dumnezeu a pus rânduială și semn fiecarui neam”. În lumina acestei anecdote poate fi explicată acțiunea romanului: drumul Victoriei pentru implinirea „rânduielilor” pedepsirea ucigașilor, continuarea vieții în spiritul tradiției părinților și a străbunilor. Prezentând numeroase scene din viața oamenilor de la munte „Baltagul” poate fi privit ca un roman monografic, iar „drumul spre viață a lui Gheorghiță și experientele prin care trece tânărul, fac din operă un roman al inițierii.

Frații Jderi / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. 100+1 Gramar, 1996. – 588 p.

Romanul are ca temă lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale. Ideea este că lupta pentru ţară şi neam se duce cu sacrificii. Subiectul îl formează Moldova în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Structura narativă a romanului este arborescentă, fiind construită pe două nuclee, unul în jurul domnului Ştefan, dezvoltând tema luptei pentru destinul naţional şi realizând cadrul social-istoric, iar celălalt, având drept centru pe lonuţ Jder, împreună cu familia lui Manole Păr Negru, şi urmăreşte problema formării eroului, a luptătorului pentru apărarea fiinţei naţionale. Ştefan devine un erou simbol al conştiinţei naţionale, iar Ionut Jder este încorporarea ei într-un luptător pentru destinul naţional

Nopțile de sânziene / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Minerva, 1979. – 208 p.

Romanul prezintă încercarea de apărare a unei păduri vrăjite (codrul Borzei) amenințată a fi tăiată pentru a acoperi datoriile unei familii de boieri nevrednici, care irosiseră agoniseala mai multor generații. Autorul pune în opoziție tradiționalismul și cumpătarea lumii satului românesc cu lăcomia civilizației capitaliste orientată numai către profit. Tulburarea liniștii patriarhale de către mașinile „nemțești” produce o răzvrătire nu numai a oamenilor locului, ci și a naturii.

Țara de dincolo de negură / Mihail Sadoveanu. – București : Ed. Columna, 1982. – 162 p

Romanul Ţara de dincolo de negură se înscrie pe tema vânătoarea şi pescuitul, dar, de fapt, natura este tema principală a povestirilor. Natura este, în universul lui Mihail Sadoveanu, un personaj urmărit cu multă atenţie şi curiozitate. Natura este locul unde omul se întâlneşte cu lumea mitului, a poveştilor, a fantasticului, adică „ Ţara de dincolo de negură”. În povestirea Maica mea era mare farmazoană, moş Ilie povesteşte cum s-a întâlnit în codru cu „o licornă”. Iar în Mirajul, scriitorul găseşte în deltă un peisaj de ţară tropicală. În povestirea Dihania singurătăţii, o pasăre răcneşte omeneşte când este împuşcată.

Ochi de urs și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – Iași : Ed. Polirom, 2004. – 460 p.

Romanul Ochi de urs, devine, tot mai desluşit, expresia tămăduirii unui om de o „vrăjmăşie” care „s-a stârnit” asupra sa: nevasta unui pădurar ce trăieşte izolat, în vârf de munte, suferă de o prelungă lăuzie şi moare: „E moartea Euridicei, care are ca efect coborârea lui Orfeu în infern - în cazul nostru un infern interior”. (Alexandru Paleologu). Ochiul de urs, despre care se spune că ar fi „însuşi Necuratul” este prilejul „înduhovnicirii” progresive a lui Culi Ursache, în urma vizitării Pustnicului (la iniţiativa mamei lui Culi, o femeie energică şi robustă). Semnele „eliberării” sale de obsesia „ochiului de urs” - prietenul cu care are un „rămăşag” – sunt retragerea sa la o cabană (foarte asemenea unei chilii), postul şi rugăciunea. Şi tot acolo deprinde a trăi sfatul Pustnicului: Împacă-te cu oamenii şi legile lor ca să te linişteşti!”.

Păcat boieresc / Mihail Sadoveanu. – Galați : Ed. Porto-Franco, 1994. – 212 p.

Această carte, a apărut în urma parcurgerii a mai multor mari și anevoiase excursii de către Mihai Sadoveanu, astfel izbutind să făurească Nada Florilor, uimitoarea şi palpitanta poveste petrecută doar la doi paşi de târgul Folticenilor. Poveste pe care vă sfătuim, iubiti citiori, s-o parcurgeţi cu ochii, căci cealaltă excursie în raiul de pe plavia de la Soldăneşti, e cu totul improbabil s-o mai puteţi face vreodată, deoarece Nada Florilor a dispărut desigur demult de pe harta lumii, rămânând însă întreagă şi vie în paginile cărţii lui Sadoveanu.

Neamul Șoimăreștilor / Mihail Sadoveanu. – Ch.: Ed. Herra, 2005. – 236 p.

Romanul Neamul Şoimăreştilor împleteşte planul istoric al unei realităţi posibile cu cel al ficţiunii, întru realizarea unui univers verosimil, adevărat în plan uman şi estetic. Povestirea, ca timp al referinţei, se întinde pe durata a trei domnii: Aron Vodă, Ștefan Tomșa doamna lui Ieremia Movilă cu fiul ei Alexăndrel. Şoimăreştii, neamul de care vorbeşte romanul, sunt implicaţi în marile evenimente ale acestor domnii.

 Divanul Persian/   Mihail Sadoveanu. Editura: Herra, 2005. – 189 p.

O poveste despre lupta dintre adevar si minciuna, corectitudine si nedreptate, specifica basmelor orientale. Autorul plaseaza sirul evenimentelor in vremea imparatului Kira, iar spatiul de desfasurare al povestirii este in Imperiul Persan cu capitala la Bahaban in acea vreme. Printul Farid (un nume de origine araba) este personajul principal al povestii scrise cu mult talent de Sadoveanu, iar pentru iubitorii basmelor orientale o opera semnata de titanul literaturii romanesti ar trebui sa fie de ajuns sa nu rateze aceasta carte.

Hanul ancuţei/ Mihail Sadoveanu. Editura: Herra, 2009 – 124 p

Scrise in anii deplindei maturitati artistice, povestirile din ciclul "Hanul Ancutei" ating perfectiunea atat prin tehnica scrierii, cat si prin arta povestirii. Cadrul este hanul asezat la rascruce de drumuri si veacuri si care adaposteste pe ascultatori si povestitori, tutelati de frumoasa hangita Ancuta. Aici se spun povesti de altadata, povesti de iubire si razbunari sangeroase, pline de taina si mister, ce arunca peste personaje o aura poetica in care recunoastem neintrecutul lirism sadovenian.