Discuții/dezbateri

Clubul E bine să știm!

Omonimele și paronimele

 Participanții au aflat că schimbarea unei singure litere (sunetul diferențiator) în cuvânt generează un nou sens, de ex.: familial – familiar, arbitrar – abitral, volubil – valabil.  Au inclus în enunțuri cuplurile de paronime.

Cu multă râvnă elevii au definit omonimele, știute de ei, au exemplificat prin propoziții și prin lectura poeziei Omonimele (Știu ca la școală) de Arcadie Suceveanu.  

Liliana Juc

Concurs

 Sărbătoarea Mărţişorului

     În prima zi a primăverii, 1 martie, Filiala Târgovişte a desfăşurat un concurs de mărţişoare. Manifestarea a avut loc la Liceul Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi s-a desfăşurat în incinta bibliotecii. Au participat elevi din cl. a III c.

    Iniţial, au fost povestite mai multe legende despre Mărţişor, la care au participat copiii, moderatoarea, dar şi bibliotecara Olga Bodaci. Legende despre Voinicul care a salvat Soarele, despre Primăvara care a luptat cu Iarna, despre Baba Odochia şi Primăvara ş.a., ceea ce demonstrează că elevii, chiar dacă învaţă în clasele primare, s-au documentat şi s-au pregătit serios înainte de a veni la manifestare. Mai mult, au adus cu sine mărţişoare pe care le-au oferit în dar bibliotecii.

   În continuare, elevilor li s-a propus să rostească o felicitare cu ocazia Sărbătorii Mărţişorului.  Cu regret, nu toţi au făcut faţă acestui concurs, unii nu ştiau cum să compună o felicitare, alţii şi-au alcătuit textul din promisiuni făcute mamei (de ce numai mamei?) că vor învăţa bine şi vor primi note mari. Le-am explicat copiilor, că o felicitare nu este un anagajament, iar sărbătoarea Mărţişorului nu trebuie confundată cu ziua de 8 martie. Cea mai scurtă felicitare poate fi: Vă doresc o primăvară fericită! sau Fie ca această primăvară să vă aducă zâmbete şi bucurii !

   Concursul propriu-zis a însemnat desenarea unui Mărţişor. Aici copiii au dat dovadă de talent, ingeniozitate şi creativitate. O parte din cele mai frumoase desene au rămas la bibliotecă pentru a fi expuse pe un panou, alte desene au fost aduse la Filiala Târgovişte şi aranjate pe un stand. Unii copii au dorit să ia acasă desenele lor şi să le dăruiască mamelor. Nimic mai frumos, decât acest gest plin de dragoste!

Larisa Ungureanu

    

Medalion literar-artistic

                                                    La vatra neamului

   Unul din obiceiurile străvechi ale neamului nostru este şezătoarea. În cadrul unui medalion literar-artistic la Centrul Comunitar pentru copii siTineri Eurica în parteneriat cu Filiala Târgovişte s-a desfăşurat o şezătoare de toată frumuseţea, la care au participat atât colaboratorii Centrului, cât şi copiii, elevi de la şcolile şi liceele din preajmă. La fel, au venit educatori, părinţi şi invitaţi.

   Fiecare participant a avut un rol: unii erau gazdă primitoare, alţii – vecini, veniţi cu lucrul manual. Conform tradiţiei, la şezătoare vin băieţi şi fete, care mai glumesc, mai cântă, spun snoave, ghicitori sau dansează. Pe parcurs şezătoarea dintr-o scenetă teatralizată, cum a fost concepută; s-a transformat într-o scenă firească. Aveai senzaţia că aceşti copii chiar asistă la o şezătoare adevărată, comportamentul lor fiind unul firesc – fie că spuneau snoave, glume, ghicitori, fie că dansau, cântau sau mâncau plăcinte, stricau nuci şi dezghocau ciocălăie de păpuşoi..

    Majoritatea participanţilor au preferat să vină în costume populare moldoveneşti, ceea ce a adăogat şezătorii un farmec aparte.

    Pe parcurs, şi invitaţii au intrat în atmosfera şezătorii, spunând şi ei snoave sau ghicind ghicitori.

    S-a creat o atmosferă de oameni apropiaţi, cu interese comune, de fapt, o comunitate care s-a simţit bine împreună.

    În încheiere, când gazdele au rămas singure, au regretat că le-au plecat copiii prin alte ţări, dar s-au bucurat că nu sunt singuri, ci inconjuraţi de prieteni. Mesajul şezătorii a fost dragostea şi iubirea pentru cei din jur şi apropiaţi, să nu-i părăsim niciodată  pe părinţi, cum nici părinţii să nu-şi părăsească copiii. Este şi o temă la zi.

   Larisa Ungureanu    

Seară literar-artistică

                                                        Dragobetele sărută fetele 

  

Acesta a fost genericul seratei literar-artistice, desfăşurate la Liceul Profesional nr.1 din capitală. Moderatorii au povestit legenda acestei sărbători, legată de sosirea primăverii, primenirii naturii, logodnei simbolice a tinerilor, o sărbătoare veche românească, la care încercăm să revenim.

  Serata a trecut sub semnul unui concurs, la care au participat trei perechi de tineri: Violeta şi Petru, Lidia şi Ion, Lidia şi Mihai. Fiecare pereche a trecut prin mai multe probe: prezentarea unei scenete de dragoste, proba de dans, proba de creativitate, care a constat în compunerea unei poezii şi ultima probă: declaraţie de dragoste.

   Fiecare pereche a dat dovadă de inventivitate şi talent. Toţi tinerii au fost fireşti, sinceri şi emotivi. S-au evidenţiat, în special, la proba de dans, perechea Lidia şi Ion, la prezentarea unei scenete de dragoste cei mai originali au fost Violeta şi Petru, iar la declaraţia de dragostea cei mai inventivi au fost Lidia şi Ion, care şi-au trimis scrisori de dragoste în stilul Veronicăi Micle şi Mihai Eminescu.

   La sarbătoarea Dragobetelui a participat şi ansamblul de cântece populare de la liceu Bocăncuţa.    Concursul a fost în atenţia unui juriul, care a efectuat şi o clasificare a perechilor. Perechea învingătoare a fost cea a lui Lidia şi Ion, urmată de Violeta şi Petru, pe locul trei clasându-se Lidia şi Mihai.

    De menţionat şi munca pedagogului social de la liceu Veaceslav Inculeţ, care i-a încurajat şi susţinut pe tinerii participanţi la serată.

    Filiala Târgovişte, prin reprezentatntul ei la această serată, a felicitat toţi participanţii, dar şi asistenţa cu această sărbătoare, Dragobetele, făcând trimitere la frumoasele şi vechile obiceiuri de care ar fi bine să ne amintim şi dorind ca dragostea, buna dispoziţie să ne însoţească mereu pe parcursul acestui an.

Larisa Ungureanu

Târgoviște – cetate a spiritualității românești

Filiala Târgovişte a fost fondată la 31 august 1995, în baza unui contract de colaborare dintre Primăria municipiului Chişinău şi cea a municipiului Târgovişte.Pe parcursul anilor s-a stabilit o colaborare fructuasă între Filiala Târgovişte şi Biblioteca Judeţeană Ion Heliade Rădulescu din Târgovişte. Ca rezultat al colaborării şi parteneriatului am primit o donaţie de 16002 documente de la instituţiile din municipiul Târgovişte: Biblioteca judeţeană Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Universităţii Valahia, Editura Bibliotheca,Centrul pentru promovarea şi conservarea culturii naţionale etc.

 Pe sigla Filialei Târgovişte este imprimat Turnul Chindiei, înălţat de Vlad Ţepeş, Astăzi Turnul este emblema municipiului Târgovişte, Rămânia.

Știați că?

...  Târgovişte a fost  reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti timp de trei secole , între 1397 – 1714.

...  pînă astăzi s-au păstrat rămăşiţele Curţii Domneşti, conconstruită În timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn .

... la Târgovişte se află Turnul Chindiei, înălţat în timpul domniei  lui Vlad Ţepeş .(1456 – 1462). El a avut de-a lungul timpului funcţia de turn-clopotniţă, turn-strajă de apărare, turn-ceasornic. 

... Călugărul Macarie a scos de sub teascuri, la Târgovişte, primele cărţi tipărite în spaţiul românesc. Tot aici s-au întocmit primele cronici ale timpului.Astăzi putem vizita Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti, unicul de acest fel în România.

...prima grădină zoologică din Ţara Românească a figurat în programul de modernizare a reşedinţei domneşti iniţiat de Petru Cercel  (1583-1585) domn al Ţării Româneşti. 

... la Târgovişte a fost înfiinţată prima şcoală în 1646, astfel punîndu-se bazele învăţămîntului în Ţara Românească.

...scriitorii acestor meleaguri au stat la temelia renaşterii spirituale naţionale,au aşezat temeliile limbii române moderne : 

Poeții Văcărești

Grigore Alexandrescu

Ion HeliadeRădulecu

... în municipiu se desfăşoară, incepînd cu anul 1968 festivalul – concurs naţional”Crizantema de aur” dedicat romanţei româneşti

Târgovişte , cetatea eternă a românităţii, oraşul în care istoria unui neam este păstrată cu sfinţenie şi pioşenie, priveşte cu certitudine spre orizontul viitorului.

                                                                               Moraru Violeta

                                                                                                                        Şef-oficiu