Ștefan cel Mare și Sfânt – conștiință a neamului românesc

La 2 iulie 2011 s-au împlinit 507 ani din ziua morții celui mai mare domnitor pe care l-a avut românii și a cărui memorie e vie până în prezent – Ștefan cel Mare și Sfânt. Cum scria și Nicolae Iorga în ”Istoria lui Ștefan cel Mare”: ”„În ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregei ţări pe stâlpii puternici ai biruinţelor sale.
Pentru cea din urmă oară porţile cetăţii se deschideau înaintea acelui ce luptase bărbăteşte cea mai grea din luptele sale. Boierii călări, în haine de urşinic şi aur, unii bătrâni ca şi stăpânul adormit, ceilalţi în toată puterea vrâstei sau în avântul încrezător al tinereţelor, înconjurau sicriul înfăşurat în scumpe stofe. Suliţile ostaşilor se ridicau drepte în văzduhul limpede, zâmbitor al zilei de vară. Alaiul străbătea holdele grele de bogăţie, în drumul spre Mănăstirea Putnei.”
De mai mulți ani, biblioteca ”Târgoviște” consemnează această zi de neuitat ptin diverse manifestări. În acest an, s-a desfășurat o masă rotundă cu tema ”Ștefan cel Mare și Sfânt – conștiință a neamului românesc”, la care au participat copiii de la cele trei Centre comunitare din sectorul Buiucani: ”Vatra”, ”Scânteia” și ”Eurica”, care-au venit însoțiți de pedagigii sociali și educatori. După o scurtă povestire a biografiei și a faptelor de vitejie a domnitorului Ștefan cel Mare, dna Liliana Juc, șefa oficiului copii, a prezentat expoziția de cărți de istorie, artistice în care se vorbește despre marele domnitor. E vorba de ”Istoria lui Ștefan cel Mare” de N.Iorga, ”Dumbrava roșie” de Vasile Alecsandri, ”Valea Albă” de Gheorghe Asachi, ”Apus de soare” de Barbu Delavrancea și altele.

Copiii și-au amintit de locurile memorabile din or. Chișinău: monumentul domnitorului, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, grădina publică ”Ștefan cel Mare”, liceul care-i poartă numele, icoana lui Ștefan cel Mare și Sfânt din biserica Sfânta Teodora de la Sicla. Lângă monumentul lui Ștefan cel Mare au avut loc cele mai importnate evenimente din istoria recentă a Republicii Moldova. Aici se depun coroane de flori, aici vin tinerii căsătoriți pentru a se fotografia și a depune flori, aici tinerii iși fixează întâlniri. Este locul cel mai iubit și cel mai cunoscut din municipiu.
A fost dat citirii eseul lui Nicolae Iorga despre Ștefan cel Mare. Iată câteva extrase:
”Domnise aproape cincizeci de ani, o jumătate de veac. Venise tânăr, în vijelia năvălirii, ca să răzbune pe ai săi, ca să-şi întemeieze viaţa şi ca să tragă zid de vitejie în jurul ţării sale de moştenire. De atunci toate drumurile spre hotarele duşmane fusese bătute de copitele cailor oştirii sale. Dar peste sabia lui minunată apăsa o mână sigură, stăpânită de un gând cuminte. I-a fost totdeauna milă de sângele oamenilor vărsat în zădar.

A adus cu dânsul rânduiala şi buna cârmuire. Oastea aceea ale cărei steaguri îi fluturau deasupra sicriului el o închegase, el o făurise, ca pe o singură armă menită să învingă totdeauna. Boierilor acelora ce-l întovărăşeau înainte de a-şi lua hotărâtorul rămas bun el li statornicise chemările şi drepturile. Secerând buruiana roşie a vremilor de restrişte şi nelegiuire, el curăţise ţărâna ce băuse sângele nevinovat, coborând în ea sfinte temelii de biserică. Vlădicilor ce se rugau acum la Dumnezeu pentru sufletul său el li pusese mitra pe cap, după ce ştiuse că se cuvine s-o poarte.

Gândul lui de înţelepciune se stinsese în sfârşit, sau, mai curând, el se cobora ca o rază de bucurie asupra tuturora, trecea ca o binecuvântare asupra bogăţiei lanurilor şi fremăta ca o ameninţare pentru vrăjmaşii viitorului prin frunza pădurilor ce ocrotiseră si meniseră luptele învingătoare. Glasul lui nu se mai auzea însă, şi icoana lui nu mai stătea înaintea nimănuia”.


Copiii au participat activ la Masa rotundă, povestind legende, istorii despre Ștefan cel Mare și Sfânt, încercând să formuleze de ce, pentru fiecare din ei, figura legendară a domnitorului este atât de îndrăgită și stimată până în prezent.

Larisa UNGUREANU, Liliana JUC