expozitie virtuală

„Limba Noastră" este o sărbătoare națională celebrată în Republica Moldova pe 31 august. Ea s-a născut în vîltoarea mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor '80 din RSSM. La 27 august1989 la Chișinău avea loc Marea Adunare Națională, la care au participat circa 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii moldovenești ca limbă de stat și trecerea la grafia latină.

Pe 31 august 1989 în Sovietul Suprem al RSSM a fost votată cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova și zi de odihnă.

Pentru prima dată sărbătoarea „Limba Noastră" a fost marcată în 1990.

Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfînt, precum și la busturile clasicilor literaturii naționale, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare". Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale.

În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău.

În fiecare an cu ocazia sărbătorii „Limba Noastră " se organizează o suită întreagă de manifestații culturale. De la expoziţii, prezentări de carte, master class-uri, evoluții ale colectivelor artistice, pînă la lupte în stil medieval.

Este deja o tradiție ca la Biblioteca Naţională să se inaugureze pe 31 august Salonul Internaţional de Carte, unde sînt prezente mii de titluri de carte, realizate de edituri din țară și din străinătate.

În contextul sărbătorii „Limba Noastră" ținem să amintim că în patrimoniul spiritual al neamului sînt multe daruri moştenite de la înaintaşi, însă cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului.

Limba naţională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcţională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume şi de a cultiva comuniunea etnică în ţară şi pretutindeni, ca neam și popor.

expozitie virtuală

Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței,  Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării.

În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională, care a impus Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă. Ziua de 27 august a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima Mare Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și independenței.

Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău şi în alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri folclorice, tîrguri, expoziții, spectacole etc. La Chișinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale de obicei evoluează ansambluri de dansuri populare şi renumiţi interpreţi de muzică uşoară şi populară.

 Despre toate acestea și despre multe altele veți afla, dacă consultați cărțile din această expoziție virtuală, pe care v-o oferim cu mult drag și le găsiți în colecțiile Bibliotecii

Igor Cașu. Republica Moldova de la perestroikă la independență 1989-1991= The Republic of Moldova from Perestroika to Independence 1989-1991= Республика Молдова от перестройки к независимости 1989-1991: Documente secrete din arhiva CC al PCM. – Ch., 2011. – P. 230-235.

Fruntaşu, Iulian. O istorie etnopolitică a Basarabiei / Iulian Fruntaşu. – Ch. : [S. n.], 2012. – 592 p.

Parlamentul Independenței : [cronica fot. - doc] / coord. proiect: Pantelei Sandulachi, Vlad Darie. – Ch. :  [S. n.], 2010. – 431 p.

 Borșevici, Ion. Apa neîncepută a dorului de libertate. – Ch., 2005. – P. 138-141.

Vâşcu, Vasile. Bătălia pentru demnitate / Vasile Vâşcu. – Ch. : Litera, 2003. – 301 p.

g

Mircea Radu Iacoban. O cronică a Basarabiei : 1990-1995. – Iași, 1995. – P. 8-10.

Ghimpu, Gheorghe. Conştiinţa naţională a românilor moldoveni. – Ed. a II-a, rev. şi completată de aut. / Gheorghe Ghimpu. – Ch. : Garuda-Art, 2002. – 498 p.

                                         

                         Cojocaru E., Gheoghe. 1989 la Est de Prut / Gheorghe E. Cojocaru. – Ch. : Prut Internaţional, 2001. – 215 p.

i

                                                                                          

Dron, Ion. Studii şi cercetări / Ion Dron. – Ch. : Pontos, 2011. – 249 p.                                                                                    

ima

Nouzille, Jean. Moldova istoria tragică a unei regiuni europene / Jean Nouzille. – Ch. : Prut Internațional, 2005. – 371 p.          

Trolleybook

               

                       Cronica unei deosebite zile de vară

 

 

 În mijloc de gustar, Filiala Târgoviște a condus Trolleybook-ul pe itinerarul Lumea cărților și a distracției. Pe parcursul călătoriei am explorat Everset-ul cunoștințelor, Disneyland-ul bunei dispoziții, ne-am bălăcit în Marea Surprizelor.

 

 

Vizitatorii au primit câte o porție de azart vizitând taraba jocurilor de societate.

 

 

 

La Chișinău au sosit doi oaspeții din satul Gura Snoavei: Păcală și Tândală.Căutau troleibuzul dar au găsit Trolleybook-ul...și nu se dadeau duși acasă.

 

 Pasagerii mai măricei care au călătorit imaginar cu Trolleybook-ul au făcut cunoștință cu cartea Petale de mac de Mihail Curicheru.

 

 

 Astre, astre flori de dor... au înflorit la Trolleybook.

 

 

 

  Oaspetele-surpriză al Trolleybook-ului a fost autoarea cărților pentru copii Maria Osoianu Niconov.

 

 

 Buna dispoziție este cartea de vizită a Trolleybook-ului.

 

                                                                                                              Violeta Lisnic, bibliotecar

Concurs de erudiție: Ghicește țara!

 Sărbătoarea de finalizare a Clubului Micii europeni

 Astăzi, micii europeni, după perelinajul săvârșit prin Europa, și-au luat rămas bun în acest sezon estival de la clubul Micii europeni. Ultima ședință a fost deosebită, a cuprins: concursul de erudiție Ghicește țara!, o trecere în revistă a statelor comunitare (cu anul de intrare în UE, capitala), totalizări și premierea participanților. La această ședință, au asitat și doi dintre 

părinți.

Clubul Micii europeni i-a ajutat pe participanți să descopere alte tradiții, obiceiuri, să cunoască alte etnii, să însușească drapelele, capitatele statelor comunitare. Copiii în cadrul acestui club s-au destins, dialogând, memorizând lucruri noi, lecturând și desenând.

 Dar cel mai important, au reușit să Înțeleagă ce înseamnă Marea Familie Europeană, ce înseamnă stat membru/ stat comunitar.

Concurs de erudiţie

Cel mai bun ghid turistic 

Clubul de lectură Micii europeni

Pentru această ședință, copiii au avut temă pentru acasă: de pregătit o informaţie atractivă despre o ţară din Europa. Participanţii s-au străduit să prezinte inedit, cu cele mai curioase lucruri ţările europene. Cea mai frumoasă prezentare a avut-o Jangă Alex, elev în clasa a VI-a, Liceul Dante Alighieri (de altel, ca şi anul trecut, la concursul cu acelaşi titlul). Descrierea ţării Belgia a fost una creativă, atractivă, nu numai prin informaţia orală coerentă, fluidă, promtă, dar şi prin materialul ilustrativ  - un pliant, creat de Alex Jangă. O altă prezentare frumoasă, atractivă, făcută în baza amintirilor din călătoria în Grecia, a avut-o Eva Novac. Cu mult material didactic, hărți de contur, imagini, moneda națională, tichete de la tansportul public a fost  prezentarea Poloniei susținută de către Andreea Jangă.O prezentare nostimă a avut și Certan Andreea.

 

 Ceilalţi copiii, care s-au alipit astăzi grupului existent, i-au ascultat cu plăcere. La final, am repetat unele lucruri pentru a fi memorizate mai bine.