Conferinţă

  Tinerii – cetăţeni activi ai societăţii

Cu ocazia Zilelor Tineretului în Republica Moldova şi a Zilei Internaţionale a Studenţilor, la Filiala Târgovişte a avut loc o conferinţă întitulată: Educaţia civică a tinerilor – cetăţeni activi ai societăţii. Au participat elevi din cl. X-a şi a XI-a de la liceul profesional nr. 1 din Chişinău.

Invitaţii conferinţei au fost dl Tudor Darie, consilierul primului ministru problemele tineretului şi tehnologiile informaţionale şi Alexandru Musteaţă, secretarul general al Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM).

Agenda conferinţei s-a axat pe următoarele chestiuni: A fi cetăţean: drepturi şi obligaţii; Importanţa activităţilor extraşcolare în comunitate; Indiferenţă sau implicare; Rolul ong-urilor în procesul de educaţie civică.

Conferinţa a fost completată de istorii de succes, materiale din mass-media despre tineri care au o activitate civică bogată, inclusiv şi de voluntariat (despre Mihaela Roşcov, masterandă USM, bloggeriţă, specialist în resurse umane, Maxim Guţu, preşedintele Organizaţiei de Tineret al PL, sectorul Centru, absolvent al ULIM, facultatea de drept, magistru în drept, obţinut la Universitatea Al.I.Cuza din Iaşi, fondatorul la Fârlădani al unui ong cu denumirea „Sud-Est Junior” ş.a.) puse la dispoziţie de Iuliana Mămăligă, masterandă, jurnalistă.

La fel, publicului prezent la conferinţă i-a fost prezentat şi o miniexpoziţie de cărţi la tema propusă din care au făcut parte: Afară din întuneric de Rodion Burcă; Sunt cetăţean al Europei; Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o de Maria-Paula Erizanu; Introducere în educaţia civică. Manual; Sugestii pentru activitatea extraşcolară la educaţia civică; Tînăra generaţie de Mircea Vintilă; Politica pentru fiul meu Amador, cât şi Constituţia Republicii Moldova. Cărţile au fost selectate din fondurile Filialei Târgovişte de către bibliotecara Violeta Moraru.

Educaţia civică încurajează dezvoltarea tinerilor ca cetăţeni activi şi responsabili pentru faptele şi acţiunile lor. Cetăţenia poate fi eficientă numai când asigură accesul la trei categorii mari de drepturi. În acest sens au fost identificate trei componente: componenta civilă – include drepturile referitoare la libertăţile individuale; componenta politică – dreptul de a exercita puterea politică, de a alege şi a fi ales; componenta socială – dreptul la un trai decent, îngrijire medicală, locuinţă şi venit minim. În activitatea noastră ne ghidăm de legea supremă – Constituţia Republicii Moldova, cât şe de legislaţia în vigoare, inclusiv Legea tineretului. Avem drepturi, dar avem şi obligaţii faţă de ţara care ne acordă aceste drepturi: devotamentul faţă de patrie, apărarea patriei, protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor, respectarea simbolurilor patriei ş.a.

Discuţii/dezbateri

Modul sănătos de viaţă: Renunţăm la fumat!

În discţie au fost puse următoarele teme: Dauna fumatului; Despre fumatul pasiv; Fumători şi consumatori de alocool. A participat: medicul-chirurg, scriitorul Vladimir halipli, preşedintele Clubublui Sănătatea pentru toţi.

Au participat elevii cl. a IX de la gimnaziul nr. 5 Al. Donici, bibliotecara şcolii, dna Ala Bomaistriuc, pedagogul Maria Plămădeală de la Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri, Maria Plămădeală, cât şi colaboratoarea radioului naţional Zinaida Enachi, însoţită de nepoata Jaclin.

Drept suport pentru discuţii-dezbateri a servit cartea Comoara vieţii noastre de Ion Cuzuioc, un “abecedar al sănătăţii”, după cum o defineşte autorul.

„Fumătorii sunt ţinta cancerului pulmonar, a bolilor cardio-vasculare, bolilor virale, a pneumoniei şi tuberculozei, a afirmat dl Halipli. În Republica Moldova procentul mortalităţii din cauza fumatului este destul de ridicat comparativ cu alte ţări. Unica şansă de a-ţi proteja sănătatea este renunţatul la fumat. Din păcate, mulţi adolescenţi – fete şi băieţi – încă de la o vârstă fragedă se împrietenesc cu ţigara. La scurt timp, fumatul devine o obişnuinţă, de care cu greu te debarasezi, deşi, prin voinţă, oricine se poate lăsa de fumat. În Republica Moldova procentajul de fumători este destul de mare anume în rândul tinerilor”, a remarcat distinsul medic şi scriitor.

Tinerii s-au implicat în discuţie şi în dezbateri. Au căzut de acord că fumatul nu este cea mai bună alegere a tinerilor, dar societatea nu face încă efort mărit pentru a sensibiliza tinerii despre dauna şi consecinţele fumatului. Preţurile la ţigări sunt accesibile. Ţigările se vând la toate chioşcurile şi magazinele, au un design atrăgător. Nimeni nu întreabă de vărsta cumpărătorilor, de aceea ţigări pot cumpăra şi copiii mai mărişori. Important devine profitul şi nu sănătatea ceteţenilor.

Iată doar câteva idei lansate în cadrul dezbaterilor referitor la tema pusă în discuţie.

Cei prezenţi la manifestare au căzuit de acord că cea mai bună soluţie este renunţatul la fumat.

Disciţia-dezbatere despre Modul sănătos de viaţă a fost însoţită şi de o expoziţie de cărţi despre dauna fumatului.

Iată câteva titluri:

În sfârşit, nefumăto de Allen Carr. Alimentaţia raţională a şcolarului (Capitolu: Fumatul şi consecinţele) de Constantin Dumitrescu; Cum renunţăm la fumat fără să ne îngrăşăm de Gheorghe Grigorieff, Sebastian Bailly. Ş.a.

Larisa Ungureanu

Prezentare de carte

Comoara vieţii noastre!

Prezentarea cărţii Comoara vieţii noastre de Ion Cuzuioc a avut loc în cadrul şedinţei Clubului Sănătatea pentru toţi. Au participat elevi din cl. a IX-a de la gimnaziul nr 5 Al. Donici.

Pe agenda activităţii au fost incluse: Date biografice despre medicul şi scriitorul Ion Cuzuioc, cât şe prezentarea unei expoziţii de cărţi, semnate de autor: Din expoziţie au făcut parte următoarele volume: În audienţă cu floreta. Ricoşeuri epigramatice; Pridvorul dragostei. Nuvele obişnuite, neobişnuite şi chiar stranii; Dacă... 101 confesiuni din practică şi nu numai; Valsul anotimpurilor. Poezii.

În continuare a fost prezentată tematica, structura şi conţinutul cărţii Comoara vieţii noastre. Cartea a fost editată la Chişinău în anul 2005 şi este concepută ca un abecedar al sănătăţii.

Comoara vieţii noastre este o călăuză pentru fiecare din cititori şi trebuie să ocupe un loc important în biblioteca familiei datorită sfaturilor utile şi informaţiilor referitor la: Ce stim despre igiena? Ce cunoaştem despre furtunile magnetice? De ce ne intoxicăm la petreceri? Plantele pe care le credem de leac uneori pot fi otrăvitoare; Muzica şi sănătate; Abuzul de medicamente; Igiena somnului; Cum ne odihnim.Si multe alte titluri care contin sfaturi utile pentru protectia sanatatii noastre.

Mesajul cartii este urmatorul: sa stim sa pretuim sanatatea si sa avem grija de comoara vietii noastre – sanatatea!

Larisa Ungureanu

Discuţii/dezbateri

                              Biblioteca în viaţa ta!

Discuţiile şi dezbatere în jurul temei Biblioteca în viaţa ta au avut loc la liceul de arte Ion şi Doina Aldea-Teodorovici cu elevii cl. a VI-a chiar în incinta bibliotecii şcolare. Au fost expuse mai mule opinii: de la importanţa sporită a bibliotecii până la faptul că interenetul acaparează tot mai mult ateţia, mai ales a celor tineri, iar biblioteca se rezumă doar la împrumutul de manuale.

Mulţi elevi au exprimat opinia ca bibliotecile existente nu întrunesc calitaţile necesare omului de azi: nu sunt moderne, nu oferă serviciile pe care le caută cititorul. Mulţi elevi şi-ar dori să găsească la bibliotecă mobilier nou şi confortabil, cărţi noi şi calculatoare, posibilitatea de a naviga pe internet, a privi filme şi a asculta muzică. Dar... Toate acestea sunt de domeniul viselor.

Elevilor li s-a vorbit şi despre cea mai veche bibliotecă din oraş: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, care aniverseaza ]n acest an 135 ani de la fondare.

În final, elevii au fost rugaţi să-i exprime în scris următorul gând: Ce i-aş dori eu unei biblioteci ca aceasta să joace un rol important în viaţa fiecăruia din noi?

Ce i-aş dori eu bibliotecii?

Musteaţă Ana: I-aş aduce în dar o carte, poate chiar două, căci nu întotdeauna biblioteca are posibilitate să cumpere cărţi noi.

Ce i-aş dori eu unei biblioteci de 135 de ani?

Cîrmu Ana: I-aş dori cărţi cu multă informaţie şi ele să fie puse pe rafturi noi. Dacă în bibliotecă se fac reparaţii, aş dori să ajut şi eu.

Proca Roman: Biblioteca noastră este veche. De aceea aş dori să se facă reparaţii. La fel, doresc să avem în bibliotecă mai multe cărţi, să avem flori. Cred că toţi sunt de acord că dintr-o bibliotecă veche se poate face una nouă şi modernă, cu multe computere. Dacă vom avea o asemenea bibliotecă, vom veni mai des şi noi, copiii, dar vor veni şi mulţi oameni.

Ababii Nadina: Biblioteca este ca a doua casă pentru elevii din şcoala noastră. Aş dori să se facă în bibliotecă reparaţii, să fie instalate calculatoare şi să fie aduse cărţi în mai multe limbi. Astfel, în şcoala noastră toţi copiii vor începe să citească şi să se facă deştepţi.

Ionel Oleg: Aş dori să se facă reparaţie în biblioteca noastră, să fie cărţi noi şi interesante şi să vină cât mai mulţi copii la bibliotecă. Doresc să fie cât mai multă lumină în bibliotecă. I-aş ajuta pe bibliotecari să facă ordine şi curăţenie. Aş dori să fie instalat aer condiţionat, să avem calculatoare, mobilă nouă, dulăpioare şi mese noi, scaune şi fotolii. La fel, doresc să fie în bibliotecă multe cărţi noi, iar printre ele şi enciclopedii.

Rotaru Marina: Unei biblioteci i-aş dori cărţi noi şi mulţi vizitatori. I-aş mai dori o reparaţie bună. Aş mai vrea ca în bibliotecă să fie computere, canapele pentru odihnă, dar şi posibilitatea de a servi o gustare, a bea o apă sau un suc. Vreau ca la bibliotecă să vină copii cuminţi şi să citească mult.

Vornicescu D. : Eu aş vrea să donez bibliotecii toate cărţile pe care le-am citit până acum şi aş ruga toate pesoanele să-mi urmeze exemplul.

Şereper M.: Pentru biblioteca mea / Reparaţie aş vrea. /Rafturile îmbogăţite / Cărţi noi alături de cele-nvechite. / Intrând în biliotecă simt / O nouă imaginaţie având / Noi informaţii eu aflu / Asta doresc şi altora.

Nistor Sergiu: Eu aş dori unei biblioteci mai multe cărţi noi şi mai multă literatură. Aş dori ca biblioteca să aibă o sală lungă cu calculatoare, multe mese şi raftrui pline cu cărţi. Când intru într-o bibliotecă, eu simt o stare neobişnuită.

Toţi copiii din clasa a VI au avut ceva de spus şi de dorit unei biblioteci, fiindcă bibliotecă joacă un rol important în viaţa lor. 

Larisa Ungureanu

Discuţii/Dezbateri

                     Trecutul şi prezentul Chişinăului

Manifestarea a început cu o scurtă prezentare a Istoriei Chişinăului: date, evenimente, personalităţi. Participanţii la manifestare - beneficiari ai Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri Eurica – s-au dovedit a fi activi, informaţi şi curioşi, încât în scurt timp eu au completat prezentarea cu informaţii, referinţe, amintiri, astfel demonstrând că-şi iubesc capitala şi-i cunosc istoria. S-au făcut referinţe şi la monumentele Chişinăului, parcurile, grădinile, instituţiile de cultură.

O surpriză plăcută a fost filmul în imagini, numit În vizită la Chişinău, semnat de Rossalinda alias Maria Plămădeală, pedagog-organizator la Centrul Eurica. În vizită la Chişinău s-a dovedit a fi o creaţie originală, având şi un concept: vizita începe dimineaţa şi se sfârşeşte seara. Astfel, noi toţi, cei prezenţi la manifestaţie, am avut ocazia să savurăm cele mai frumoase locuri din Chişinău (de fapt, toate ni s-au părut frumoase!), prezentul intersectându-se cu trecutul, cotidianul cu veşnicia, arhitectura modernă cu construcţiile mai vechi. Imaginile au fost completate de o muzică ritmică şi plăcută auzului.

In timpul derulării, spectatorii au comentat multe imagini, au ştiut care clădire anume era pe ecran, dacă era monument istoric sau pur şi simplu o construcţie de epocă.Unele imagini au fost comentate de autoare. Astfel, Vizita la Chişinău s-a dovedit a fi cognitivă, dar şi plăcută. Cu regret, copiii nu au ştiut că oraşul nostru are un imn...

În cadrul manifestării bibliotecara Violeta Moraru le-a făcut cunoştinţă participanţilor cu o seamă de cărţi despre Chişinău care se află în fondurile Filialei Târgovişte.

Larisa Ungureanu

Serată

                  Chişinău – oraş cu farmec de poveste

Acesta a fost genericul seratei care s-a desfăşurat la Filiala Târgovişte, avându-i ca invitati pe elevii anului I de la liceul profesional nr. 1.Serata a debutat cu o scurtă Introducere: File din istoria Chişinăului. După care au urmat Gânduri despre Chişinău, semnate de poetul Traianus (din cartea: Chişinăul în literatură. Antologie. 2011). Cum s/a constatat, nimeni din cei prezenţi nu este chişinăuean, toţi fiind veniţi la studii din alte localităţi ale Republicii Moldova. La întrebarea: Ce v-a impresionat în Chişinău? Răspunsul a fost: Parcurile şi locurile de agrement. Chişinăul însă are multe monumente, locuri memorabile, străzi care poartă numele personalităţilor acestui plai, etc. De aceea elevii au fost îndemnaţi să viziteze aceste locuri, să ia cunoştinţă de arhitectura oraşului, având ca reper şi cărţile, eniclopediile care i-ar ajuta să cunoască mai bine capitala ţării noastre. Doamna Violeta Moraru le-a prezentat mai multe cărţi din fondurile bibliotecii despre oraşul Chişinău.

Serata a continuat cu vizionarea unul film documentar, întitulat Chişinău – un oraş european (scenariul şi regia Leontina Vatamanu), realizat la OWH Studio. Filmul a fost un prilej minunat de a vedea splendorile acestui oraş, monumentele, instituţiile de cultură, parcurile, străzile, de a face cunoştinţă cu instituţiile de stat, cu economia oraşului, cu evenimentele culturale şi artistice, de a parcurge impreună cu echipa de realizatori pe calea care i-a marcat destinul de la 1989 încoace Chişinăului şi care este o cale deschisă spre Europa.

Impresiile au fost puternice, aplauzele invitaţilor fiind un semn de recunoştinţă adus filmului, dar şi oraşului unde-şi vor face studiile în următorii trei ani.

În ritmuri moderne – aşa şi-a întitulat Andrian Bivol evoluţia sa în cadrul ecestei serate. Este vorba de dansuri în stil hip-hop, executate cu multă măestrie de elevul cl. XI de la Colegiul de construcţii, îndrăgostit de ritm şi mişcare şi care de mai mulţi ani studiază asiduu dansul, în special, hip-hop-ul. Fetele l-au aplaudar din toată inima, urându-i succes.

De menţionat, că serata a avut loc în cadrul Decadei Chişinăului.

Larisa Ungureanu

Lansare de carte

Nimeni nu e singur

NICOLETA IACOB – BOLOGAN

                                                                             bibliotecar filiala Târgovişte                                                                            

 Cartea de versuri Nimeni nu e singur a văzut lumina tiparului la editura Rusanda. Are un cuvânt introductiv, întitulat E rost să trăiesc, să iubesc, semnat de Manole Neagu. Volumul conţine trei capitole: Şi eu o fărâmă-s în lume; Şi-am lăsat un dor acasă; Visăm acelaşi vis.

Sunt versuri cu o tematică diversă: versuri de dragoste, versuri dedicate copilăriei, versuri în care este cântată dragostea mamei pentru copilul ei, dragostea copilului pentru mamă.

Lansarea cărţii a avut loc la filiala Târgovişte, ideea fiind acceptată  de doamna Gajos Ludmila directorul filialei, care a găsit potrivită tematica acestor versuri pentru a fi prezentată cartea la săptămîna uşilor deschise.

Eu,  Nicoleta Iacob – Bologan, sunt autoarea cărţii de versuri Nimeni nu e singur. Am doar 22 de ani. Sunt absolventă a Colegiului Republican de Informatică şi Drept din Chişinău (2009). Actualmente, sunt studentă la Universitatea de Stat Ion Creangă şi suplinesc funcţia de bibliotecar la filiala  Târgovişte.

Astfel, în ziua de 28 septembrie  curent, când multă lume vizita biblioteca, într-un anturaj tomnatic şi plăcut, a avu tloc lansarea acestui volum. Cei care au fost prezenţi au apreciat gingăşia versurilor, frumuseţea limbii, sentimentul dragostei ce a însoţit această lansare.

Un sincer “mulţumesc” celor care au fost  prezenţi la lansarea primului meu volum.